Șapte eurodeputați români s-au abținut la votul masiv pe care Parlamentul European l-a dat, în sesiunea plenară din 16-18 iunie 2025, pentru a adopta o poziție privind propunerea Comisiei Europene de actualizare a directivei privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor.
Parlamentul European (PE) a cerut, în principal, să nu se prescrie abuzurile sexuale comise asupra minorilor, care aproape întotdeauna sunt raportate doar după ani de zile, iar materialele ce conţin abuzuri generate de inteligenţa artificială (AI) să fie considerate infracţiuni, informeaza g4media.ro.
- La solicitarea G4Media, Inspectoratul General al Poliției Române a transmis următoarele date: „În anul 2024, la nivel național, au fost sesizate 3.999 de infracțiuni de viol asupra unui minor, respectiv 934 de infracțiuni privind agresiunea sexuală săvârșită asupra unui minor. De asemenea, în primele 6 luni ale anului 2025, la nivel național, au fost sesizate 2.089 de infracțiuni de viol asupra unui minor, respectiv 439 de infracțiuni privind agresiunea sexuală săvârșită asupra unui minor.”
Deși poziția Parlamentului European a fost adoptată cu un vot masiv favorabil: 599 de voturi pentru, doar 2 împotrivă și 62 de abțineri. Șapte dintre europarlamentarii români s-au abținut. Potrivit organizației neguvernamentale Europuls, aceștia sunt:
De la PSD:
Dragoș Benea,
Gheorghe Cârciu,
Claudiu Manda,
Ștefan Mușoiu.
De la ECR:
Claudiu Târziu,
Cristian Terheș.
Neafliliați:
Diana Șoșoacă.
Contactat de G4Media, Claudiu Târziu a precizat telefonic: „M-am abținut pentru că existau o serie de probleme, așa cum se întâmplă în multe acte normative, probleme privitoare la inocența copiilor”.
Târziu a mai precizat că și-a motivat poziția încă de la momentul votului din PE, pe care apoi a transmis-o G4Media și în care invocă în principal încălcarea dreptului la viață privată:
1. Protejarea vieții private și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor
2. Atac la adresa criptării end-to-end
3. Ambiguități tehnologice și juridice
Aceste lipsuri ridică probleme majore privind proporționalitatea și legalitatea măsurilor propuse.
4. Respect față de subsidiaritate și suveranitate națională
Întrebat la ce prevederi din rezoluție se referă atunci când vorbește despre pericolul „instaurării unui regim de tip Big Brother”, Claudiu Târziu a susținut că, în contextul acestei rezoluții, se referă „în mod concret la prevederile care permit sau impun scanarea automată a comunicațiilor private ale utilizatorilor, inclusiv cele criptate, de către furnizorii de servicii digitale.
Toți utilizatorii vor fi monitorizați, nu doar cei suspectați. Aceasta supraveghere subminează principiul prezumției de nevinovăție și dreptul la viață privată (consacrat de Carta Drepturilor Fundamentale a UE).
Cristian Terheș și-a motivat abținerea prin faptul că textul propus votului conținea referiri la copii LGBTQ+.
„Domnule președinte, Raportul privind propunerea de directivă pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor abordează o problemă extrem de gravă și urgentă.
Din păcate însă, textul a fost compromis de infiltrarea unor elemente ideologice precum ideologia de gen, care nu au nicio legătură cu scopul juridic al acestui demers.
Abuzul sexual, exploatarea minorilor și producerea de materiale cu pornografie infantilă sunt realități cutremurătoare, care cer o reacție fermă, clară și unitară din partea Uniunii Europene. Susțin fără rezerve măsuri eficiente, concrete și juridic bine fundamentate pentru combaterea acestor crime.
Combaterea infracțiunilor, însă, se face prin instrumente juridice care necesită claritate și precizie în exprimare, nu ambiguități ideologice.
