Un raport al Expert Forum privind Programul Național de Dezvoltare Locală PNDL, inițiat de Liviu Dragnea, arată cum majoritatea procedurilor de achiziții au fost realizate prin procedură simplificată, dar si unde au mers cei mai multi bani. Potrivit Expert Forum, cele mai multe localități care nu au accesat fonduri din PNDL sunt în Dolj, Prahova si Bihor.
”PNDL a fost constant un subiect de discuție publică în ultimii ani. De cele mai multe ori accentul s-a pus pe politizarea și lipsa de eficiență a programului. E clar că PNDL a fost principala sursă de finanțare la nivel local, cu proiecte mici și medii pentru multe din autoritățile locale din România; nu contestăm necesitatea acestor investiţii. Cele două etape de până acum ale programului ar putea acoperi proiecte de până la 50 de miliarde de lei. Cu toate acestea, rapoartele anterioare EFOR și investigațiile de presă au scos în evidență probleme sistemice ale schemei şi au născut semne de întrebare cu privire la alocarea de fonduri, gestionarea proiectelor și realizarea achizițiilor, toate în responsabilitatea primăriilor și consiliilor județene, controlate la rândul lor de Curtea de Conturi. Aceasta din urmă a arătat în mai multe rapoarte că PNDL suferă de deficienţe structurale cu privire la implementare și că trebuie să se modernizeze și să devină mai eficient.
În raportul de față am plecat de la celebra declarație a fostului premier Viorica Dăncilă: “cu ajutorul programelor PNDL, am scos ţara din noroaie”. Vom arăta în exclusivitate, folosind datele Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MDLPA), care e gradul de implementare a programului, care sunt autoritățile locale care nu au decontat niciun leu la mai bine de patru-cinci ani de la debutul investiţiilor și care sunt obstacolele cu care se luptă atât autoritățile locale, cât și MDLPA. În final formulăm propriile concluzii și recomandări, posibil punct de plecare în discuția pentru un PNDL 3.
„PNDL 3, când îl gândim, îl gândim cu câteva lucruri simple – trebuie să fie un program complementar programelor care beneficiază de finanţare europeană şi trebuie să răspundă unor nevoi reale care există în comunităţile rurale pentru care vom lansa apelul. Selectarea proiectelor trebuie să se facă mai puţin prin subiectivismul unui ministru, ci trebuie să se facă pe baza unei metodologii, a unui set de criterii, pe care împreună îl vom conveni, evident, cu reprezentanţii Asociaţiei Comunelor, astfel încât să avem garanţia că proiectele pe care le finanţăm sunt proiecte necesare, sunt proiecte care duc cu adevărat la creşterea calităţii serviciilor” (Ludovic Orban, prim ministru desemnat, februarie 2020)
- Evidența implementării proiectelor este deficitară și lipsește informatizarea procesului de colectare a datelor
- În cea mai mare parte evidenţele se ţin pe hârtie. Datele de la beneficiari se strâng pe hârtie, iar funcționari din cadrul ministerului le introduc manual în baza de date.
- Raportările pot fi întârziate, incomplete sau chiar lipsă, astfel că nu există o imagine fidelă a implementării programului
- Între aprilie 2015 și decembrie 2020 au fost semnate contracte cu autorități locale pentru 11.753 de proiecte, dintre care 4.511 în PNDL 1 și 7.242 în PNDL 2. Cele două etape ale programului implică proiecte de aproape 50 de miliarde de lei. DIn PNDL 1 s-a decontat 81%, iar din etapa a doua 59%
- Cele mai multe fonduri din proiecte au fost direcționate către comune, adică 72%. Consiliile județene au primit 15%
- Ca tipuri de proiecte cele mai frecvente sunt cele legate de drumuri comunale și străzi, pentru canalizare, drumuri județene, alimentare cu apă.
- Județele care au primit cei mai mulți bani din cele două etape ale programului au fost Bihor (1,5 miliarde), Timiș și Suceava (1,4 miliarde), Iași, Giurgiu, Olt, Vaslui și Neamț, cu câte 1,3 miliarde.
- Din totalul de 3.186 UAT-uri au accesat proiecte 3.056 (96%), 130 de localități nu au primit bani în niciuna din cele 2 etape ale PNDL. Cele mai multe localități care nu au accesat fonduri din PNDL sunt în Prahova, Dolj si Bihor.
- Ca număr absolut de proiecte, cele mai multe au mers către CJ Neamț, adică 63. Sectorul 3, a primit 62 de milioane, adică 114 milioane de lei pentru mai multe proiecte de renovare a unor unități de învățământ; comparativ, tot judetul Dâmbovița a primit 334 de milioane.
- Valoarea medie a unui proiect (mediana) a fost de 1.8 miloane de lei. Deși suma alocată pentru un proiect e relativ scăzută, majoritatea fiind finanțate cu sub 10-15 milioane de lei, au fost și UAT-uri care au primit sume mult mai mari. De exemplu, CJ Satu Mare și CJ Gorj au primit câte 2 proiecte de 122, respectiv 121 de milioane de lei, din care au decontat 40%, respectiv 60%, fiind vorba de modernizarea unor drumuri.
-
Sursa: https://expertforum.ro/raport-cum-reparam-pndl/
-
