Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Vaslui care a judecat propunerea arestării preventive a șefului CJ Vaslui Dumitru Buzatu, Cătălin Constantin Crăciun, demontează integral toate susținerile demnitarului dar și pe cele ale apărării acestuia și punctează că doar cea mai severă dintre măsurile preventive poate complini bunul mers al anchetei de mari proporții a DNA Iași.
Concret, magistratul arată în motivarea sa declarațiile susținute de Buzatu în instanță. Buzatu a invocat și în fața judecătorului existența unui așa zis împrumut de la denunțătorul expertului Judele. de 125.000 de lei.
Magistratul notează în preambulul expozeului său că o condiție ce trebuie respectată la momentul la care se dispune o măsură preventivă „este ca aceasta sa fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei adusă şi, în acelaşi timp, să fie necesară pentru realizarea scopului urmărit, astfel cum prevede art. 202 alin. 3 C.pr.pen”.
Probe clare
„În cauza, există probe si indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care este cercetat, luare de mită prev. de art. 6 și art. 7 lit. a din legea 78/2000 rap. la art. 289 alin.1 C.pen.. Potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură penală, sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârşit fapta”, se arată în actul magistratului Constantin Cătălin Crăciun de la Tribunalul Vaslui, citat de stiripesurse.ro.
Astfel, mai scrie acesta, „în cauză există probe şi indicii temeinice, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit fapta pentru care este cercetat (cu menţiunile făcute mai sus cu privire la actele materiale reţinute în sarcina acestuia), relevante în acest sens fiind următoarele mijloace de probă : declarațiile colaboratorului cu identitate reală Savin Emil, procesele verbale de redare a convorbirilor, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante”.
Apărări respinse fără discuții – Buzatu, necredibil
„Apărările inculpatului conform cărora suma de bani pe care a primit-o de la colaboratorul cu identitate reală ar fi însemnat un împrumut asupra căruia conveniseră anterior, nu pot fi primite.
Lăsând la o parte reacția imediată a inculpatului care, cu ocazia realizării flagrantului, a spus organelor de urmărire penală că banii îi aparțin şi reprezintă economii personale, ipoteza acordării unui împrumut de către Savin Emil inculpatului, în condițiile în care relațiile dintre cei doi erau tensionate nu este credibilă
Din actele dosarului, rezultă foarte clar că Savin Emil era indignat că nu reușește să încasase o sumă foarte mare de bani, esențială pentru buna funcționare a societății pe care o controlează, firma sa fiind în pericol de faliment.
Decontarea sumei pretinse de către S.C SORAGMIN S.R.L a întârziat din anul 2021 până în anul 2023, fapt ce a dus la deteriorarea relației dintre cei doi.
Prietenia veche cu Savin Emil, pe care o invocă inculpatul, este mai puțin probabil că ar fi putut să reziste în aceste condiții, indignarea acestuia din urmă culminând chiar cu denunțul formulat la DNA”, se arată în motivarea instanței.
Proceduri accelerate pentru „ o plată ilegală„
„Prelungirea termenului de plată a sumei de bani datorate, ridică suspiciuni suficiente pentru a ne convinge că această conduită a inculpatului a urmărit constrângerea reprezentatului S.C SORAGMIN S.R.L să-i achite o sumă de bani necuvenită, iar după ce s-a asigurat de cooperarea acestuia, a urmat o accelerare a procedurilor cu presiuni puse asupra persoanelor implicate. Inculpatul nu avea atribuții de serviciu în ce privește recepția şi constatarea calității lucrărilor efectuate, iar presiunile exercitate asupra celor cu astfel de atribuții se exercitau prin prisma relațiilor de subordonare existente în cadrul instituției pe care inculpatul o conducea.
Din procesele verbal de redare, nu rezultă niciun fel de luare de poziție a acestor subordonați față de cerințele șefului lor direct, chiar dacă lucrările nu au fost executate cu rapiditatea cerută.
Explicațiile date de inculpat procurorului conform cărora accelerarea procedurilor de decontare a lucrărilor a fost determinată de apropierea termenului limită care ar fi dus la pierderea fondurilor europene, pot fi avute în vedere la stabilirea situației de fapt, însă nu pot justifica primirea banilor necuveniți. Cu ocazia desfășurării flagrantului, asupra inculpatului a fost identificată suma de 1250000 lei, sumă de o valoare extraordinar de mare, indiferent de mediul sau persoanele la care ne raportăm”, mai scrie magistratul Crăciun.
30 de zile de „odihnă„…
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vaslui, Dumitru Buzatu, a contestat măsura arestului preventiv dispusă, sâmbătă, de Tribunalul Vaslui în dosarul în care este acuzat de procurorii anticorupţie de luare de mită. Contestaţia acestuia urmează a fi analizată, în această săptămână, de Curtea de Apel Iaşi, scrie Agerpres.
Dumitru Buzatu a fost reţinut sâmbătă dimineaţă, după ce a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie când primea 1,25 milioane de lei mită pentru a favoriza o firmă să obţină un contract. Banii au fost găsiţi de anchetatori în portbagajul maşinii lui Dumitru Buzatu, după ce acesta i-ar fi primit într-un restaurant.
„În perioada 8 mai – 7 septembrie, inculpatul Buzatu Dumitru (…) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea unui contract de achiziţie publică pe care acesta din urmă îl încheiase cu Consiliul Judeţean Vaslui şi care avea ca obiect reabilitarea şi modernizarea unor drumuri din judeţul Vaslui, astfel încât contractul să se deruleze în bune condiţii (plată facturilor). În context (…), la data de 22 septembrie, inculpatul Buzatu Dumitru ar fi primit suma de 1.250.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante”, preciza DNA.
Toți oamenii președintelui…CJ
Noi nume apar în dosarul de mare corupție al președintelui CJ Vaslui Dumitru Buzatu, unul dintre acestea fiind ce al administratorului public al județului, Valeriu Caragață.
Caragață, alături de un alt funcționar public, cu funcție de director sunt vizați de mega-ancheta procurorilor DNA Iași pentru fapte de complicitate la luarea de mită.
Este de amintit că la alegerile parlamentare din 2020 Caragață a candidat pentru un post în Senatul României, dar a ieșit pe locul doi ca număr de voturi astfel că a revenit în postul de administrator public al județului.
