Lecția unui neam prost

Lecția unui neam prost

Nu trece zi să nu asistăm la un spectacol mediatic de mare excepţie: în rolul principal, aşa cum am fost obisnuiţi în ultima perioadă, oamenii politici si nu numai. Nu doar de la un partid anume, ci din toate partidele parlamentare.

Fiecare anotimp are subiectul său, un fel de stagiune teatrală, dar fără cortină şi lojă. Stagiunea de iarnă a fost ceva mai delicată, cu mulţi spectatori nemulţumiţi. Un specatacol în premieră: Ordonanţa 13, una cu ghinion.  Acum, în plină primavară, avem un nou specatacol, tot în premieră: Legea salarizării bugetare, care a stârnit deja nemulţumiri în rândul multor categorii sociale  şi care are potenţial pentru un nou spectacol stradal.

Un alt spectacol, anuntat deja,  ar urma in cazul demiterii procurorilor Lazar si Kovesi. Dupa un circ ridicol facut in inima Europei, structurile propagandisto-intelectuale se regrupeaza si asteapta un nou semnal de atac.

Totusi, dacă am lua în considerare adevaratele probleme pe care le intâmpină Romania, ieşitul în strada ar avea urmări spre bine, dar adevăratele probleme rămân neschimbate, iar România se prăvăleste în mocirlă de 27 de ani. Cine nu doreste o resetare a intregii societăţi românesti. O democraţie se poate clădi cu greu pe un schelet comunist de lungă durată – cum a fost în România, dar se poate – dovadă fiind Polonia, Slovacia şi Cehia, toate aceste ţări au trăit zeci de ani în blocul comunist, dar caliatatea oamenilor şi o viziune clară a făcut ca drumul lor să fie cel bun. O Românie restartată poate merge mai departe şi poate evolua spectaculos.

Unii dintre noi, nu puţini, văd aceste problemele ce s-au transformat într-un blocaj greu de pătruns.
Nu se poate ca, într-o ţară membră UE şi NATO, în secolul XXI, cei ce trebuie să administreze această ţară şi să pună umărul la bunastare şi prosperitate sa nu pot semna niste hârtii .

In ce ţară traim! Când privim în jurul nostru ca nu cumva să ne audă cineva ce vorbim cu un prieten, un vecin, un coleg sau, cel mai grav, cu unul din membrii familiei. Nu am realizat nimic, am făcut un mare pas înapoi si am ajuns undeva în anii 50 sau 80. Prima etapa nu am trăit-o, iar din a doua am prins câţiva ani şi stiu ce înseamnă. Lege trebuie respectată de toţi cetăţenii României, iniferent că este miner, muncitor, avocat, profesor, procuror sau presedinte de ţară, în faţa legii toţi suntem egali. Acesta este marele hop peste care România nu poate trece.

Leave a Reply

Your email address will not be published.