Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că anul 2019 va rămâne în memoria colectivă drept anul în care cetățenii au protejat, prin votul lor, în cadrul Referendumului din 26 mai, independența justiției și buna sa funcționare.
”Deși anul a început în aceeași notă tensionată, cu un sistem judiciar aflat în defensivă, confruntat cu ample modificări legislative și cu iminența intrării în vigoare a unei legislații penale extrem de contestate, rezultatul Referendumului din luna mai a obligat decidenții politici să își reconsidere acțiunile.
Privind retrospectiv, anul 2019 va rămâne în memoria colectivă drept anul în care cetățenii au protejat, prin votul lor, în cadrul Referendumului din 26 mai, independența justiției și buna sa funcționare în fața unor demersuri sistematice de slăbire a sistemului judiciar.
În urmă cu două zile am aniversat 28 de ani de la adoptarea Constituției, iar ieri, la nivel internațional, s-a celebrat Ziua luptei anticorupție. Sunt două evenimente importante, care ne amintesc, în fiecare an, că pentru păstrarea democrației este nevoie de un efort continuu.
În virtutea rolului constituțional al Președintelui României de a veghea la buna funcționare a autorităților publice, nu am ezitat ca în tot cursul mandatului să acționez ori de câte ori s-a încercat destabilizarea sistemului de justiție.
Am utilizat toate mijloacele constituționale pentru a înlătura prevederile controversate ale legilor justiției, apelând inclusiv la expertiza Comisiei de la Veneția, am oprit intrarea în vigoare a modificărilor nocive și lipsite de o fundamentare temeinică aduse legislației penale, m-am opus periclitării bunei funcționări a parchetelor, din perspectiva numirilor și revocărilor procurorilor cu funcții înalte din conducerea acestor instituții.
Am organizat o largă dezbatere pe tema situației din justiție, cu participarea reprezentanților autorității judecătorești și ai asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor.
În vederea implementării recomandărilor instituțiilor europene, am organizat consultări cu partidele politice și am inițiat Acordul pentru continuarea parcursului european al României. Totodată, adresându-mă direct fiecărei noi generații de magistrați cu mesajul că se alătură unui corp profesional cu o misiune încărcată de multă responsabilitate, care implică și o conștiință și o moralitate pe măsură, am reiterat an de an încrederea în sistemul de justiție și sprijinul meu pentru întregul corp al magistraților.
În relația cu CSM, mi-am asumat un parteneriat în consolidarea valorilor europene și am acționat ca un susținător ferm al unei justiții independente și al continuării luptei împotriva corupției. Chiar dacă asaltul asupra justiției a fost oprit temporar, răul făcut trebuie reparat cât mai curând. Acest proces propune evident și concursul real al CSM.
Doamnelor și domnilor,
În 2015, la prima mea participare în calitate de Președinte al României la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii – aflat la momentul respectiv într-o altă componență – am subliniat că instituțiile nu trebuie personalizate și identificate cu imaginea liderului de la un moment dat, pentru că instituțiile nu aparțin conducătorilor și doar așa ne putem feri de derapaje și manipulări, de situații periculoase și nedemocratice.
Și astăzi cred cu tărie în ceea ce am afirmat atunci. Tensiunile interne, orgoliile sau interesele personale trebuie trecute mereu în plan secund atunci când suntem chemați să contribuim la evoluția democratică a statului român.
Instrumentele pe care Consiliul Superior al Magistraturii le are la dispoziție devin eficiente doar atunci când, în spatele deciziilor și pozițiilor garantului independenței justiției există un larg consens și o susținere reală, nu declarativă, a principiilor călăuzitoare.
Fără o interiorizare a valorilor Constituției, democrația și dezvoltarea statului nostru vor fi mereu frânate. Societățile fac pași hotărâți în direcția progresului doar atunci când există încredere și coeziune în jurul unei viziuni care are în centrul preocupărilor sale cetățeanul.
Într-un organism colegial, cum este și CSM, diferențele de opinie asupra temelor supuse dezbaterilor, pozițiile diametral opuse și uneori chiar opiniile singulare, separate, cu privire la modul de soluționare a diverselor probleme pot părea firești.
Însă, societatea românească, în general, și sistemul judiciar, în special, așteaptă de la cei chemați să garanteze independența justiției o abordare matură, înțeleaptă, cu bună credință și lipsită de partizanat. În acest sens, păstrarea independenței și a conștiinței profesionale a magistraților, dar și a membrilor CSM sunt esențiale.
Consiliul Superior al Magistraturii are un rol fundamental în buna funcționare a sistemului judiciar și, implicit, în menținerea unui echilibru în interiorul acestuia. Pentru ca acest deziderat să se realizeze, este necesar un echilibru chiar în interiorul Consiliului Superior al Magistraturii.
Cred că nu surprind pe nimeni dacă spun că, în acest an, care a trecut, atât în percepția publică, cât și în interiorul corpului profesional, unele dintre deciziile luate de CSM, în plen sau în secții, au părut contradictorii, iar altele au fost puternic contestate chiar de membrii CSM.
Activitatea Consiliului are de cele mai multe ori o importantă componentă tehnică. Modul de funcționare a Consiliului a ridicat uneori semne de îngrijorare, de la modul de exprimare a punctelor de vedere, la disfuncționalități de organizare a ședințelor și până la lipsa de predictibilitate a stabilirii acestora, cu consecințe directe asupra calității dezbaterilor și justeței soluțiilor adoptate.
Din această perspectivă, sunt necesare mecanisme de lucru care să asigure o abordare coerentă și responsabilă, inclusiv în comunicarea publică. O relație tensionată în CSM ori cu magistrații sau cu alte autorități publice aduce deservicii în primul rând sistemului judiciar”, a declarat presedintele Iohannis.
