Punctul de pensie va crește de la 1 ianuarie la 1.586 de lei, potrivit programului de guvernare PSD-PNL-UDMR, pe care premierul desemnat Nicolae Ciucă urmează să îl depună alături de lista de miniștri la Parlament. De asemenea, pensia minimă va crește la 1.000 de lei.

Pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 de lei, guvernul va elimina facilitatea de exceptare de la plata constribuției de asigurări sociale de sănătate. Astfel, pentru diferența de la 4.000 de lei în sus va fi aplicată cota de 10% CASS.

Vezi Program Guvernare PSD-PNL-UDMR (.pdf)

Programul de guvernare prevede și creșterea salariului minim brut la 2.550 de lei de la 1 ianuarie 2022. Angajatul rămâne doar 2 ani pe salariul minim, se arată în document.

Totodată, va crește și contribuția la pilonul II de pensii private.

Alocațiile cresc la 243 de lei, tot de la 1 ianuarie 2022.

Măsuri propuse în programul de guvernare:

  • Mărirea punctului de pensie la 1.586 lei și creșterea indemnizației sociale minime de la 800 lei la 1000 lei, de la 1 ianuarie 2022.
  • Susținerea pensionarilor cu venituri reduse pentru a depăși perioada de iarnă a anului 2022.
  • Creșterea salariului minim brut la valoarea de 2.550 lei de la 1 ianuarie 2022. Limitarea duratei de aplicare a salariului minim pentru o persoană la maxim 24 de luni, timp în care angajatorul va beneficia de sprijin din partea statului pentru calificarea angajatului salarizat la nivelul salariului minim.
  • Modificarea Codului Fiscal în sensul eliminarii facilității de exceptare de la plata constribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 de lei.
  • Pensii private: Creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, până la 4,75% în 2024; Flexibilizarea și dezvoltarea legislației privind pensiile facultative, prin adaptarea profilului de risc la parametrii persoanei în cauză (vârstă, obiectiv), a criteriilor de deductibilitate a cheltuielilor angajatorilor care contribuie la pensiile facultative și crearea de noi produse de acest tip.
  • Alocațiile pentru copiii cu vârste între 0-2 ani vor crește la 600 de lei;
  • Alocația pentru copiii de peste 2 ani va creşte la 243 de lei;
  • Acordarea, în mod extraordinar, a celei de-a 13-a indemnizații persoanelor cu dizabilități. Indemnizația compensatorie se acordă o singură dată, în luna ianuarie 2022.

Politici de stimulare a muncii:

  • Instituirea unei sume de 1.000 lei/lună deductibilă din valoarea impozitelor și taxelor datorate către stat pentru toți agenții economici care angajează un tânăr cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. Această sumă este deductibilă pe toată perioada cât tânărul este angajat până la împlinirea vârstei de 25 de ani. Suma se multiplică cu numărul tinerilor angajați. Această măsură are ca scop reducerea șomajului în rândul acestei categorii de persoane care în prezent este de 19%, comparativ cu 4% în rândul persoanelor cu vârsta mai mare de 25 de ani.
  • Instituirea unei sume de 750 lei/lună deductibilă din valoarea impozitelor și taxelor datorate către stat pentru toti agenții economici care angajează persoane cu vârsta cuprinsă între 55-65 de ani. Această sumă este deductibilă pe toată perioada cât persoana este angajată până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Suma se multiplică cu numărul persoanelor angajate. Această măsură are ca scop reducerea șomajului în rândul acestei categorii de persoane, care, în prezent, este a doua cea mai numeroasă dupa tinerii sub 24 de ani.
    Sporuri de performanță pentru bugetari
  • În ceea ce privește salarizarea din sectorul bugetar, guvernul își propune să realizeze o evaluarea globală a impactului legislației privind salarizarea. De asemenea, se va realiza o analiză a tuturor categoriilor de sporuri, ținând cont de condiționalitățile asumate prin PNRR și negocierile cu CE.

Programul de guvernare propune și o analiză a tuturor categoriilor de sporuri, ținând cont de condiționalitățile asumate prin PNRR și negocierile cu CE, dar și „acordarea unui spor de performanță lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport cu complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de lege”.

Ce se întâmplă cu pensiile speciale

În ceea ce privește pensiile speciale, noua coaliție de guvernare vrea să aplice principiul contributivității, astfel încât pensiile de serviciu să fie recalculate. Nu este prevăzut un termen până la care să se întâmple acest lucru.

„Legislația din România s-a schimbat în acest domeniu în ultimii ani, separat de cadrul general, fiind introduse o serie de legi speciale prin care s-au reglementat categorii de pensii care nu au ca temei principiul contributivității. Susținem aplicarea generală a principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie, sens în care modernizarea sistemului public de pensii va conduce la eliminarea inechităților și reducerea decalajelor.

În ceea ce privește cele 6 categorii de pensii de serviciu, acestea vor fi recalculate plecând de la principiul contributivității, cu respectarea jurisprudenței Curții Constituționale”, se precizează în programul de guvernare.

Mai jos aveți principalele obiective ale programului de guvernare:

”Programul nostru țintește spre construcția unei societăți coezive, care să beneficieze de îmbunătățirea sistemului de educație și sănătate, de reducerea inegalităților dintre bărbați și femei, dintre mediul urban și rural, care să conducă la promovarea unei societăți deschise, în care cetățenii se pot simți apreciați și sprijiniți. Ne dorim stabilirea unor standarde durabile de calitate și de cost pentru toate serviciile sociale, vizând în mod special pe cele destinate grupurilor vulnerabile și dezvoltarea unui sistem național de indicatori de incluziune socială prin integrarea tuturor bazelor de date din sfera asistenței sociale în regim digitalizat care să țină cont de mobilitatea socială; monitorizarea anuală efectivă a rezultatelor pe baza acestor indicatori.

Conectarea prin infrastructură a regiunilor istorice prin continuarea investițiilor în construcția de autostrăzi, căi ferate și mijloace de transport intermodal până în 2024, echilibrarea geografică a infrastructurii, refacerea căilor de rulare pe calea ferată, întărirea poziției economice și strategice a portului Constanța – sunt doar principalele deziderate. Asigurarea conectivității și a accesibilității la principalele coridoare de transport care să conducă la îmbunătățirea legăturilor între principalii poli economici de creștere va constitui principalul obiectiv al politicilor de transport.

Dezvoltarea echilibrată și coezivă a României, astfel încât nicio regiune să nu rămână în urmă din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport – reprezintă prioritatea Programului de Guvernare 2021 – 2024, fiind considerată un vector în ceea ce privește creșterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor și pentru stimularea investițiilor.

Coaliția noii guvernări a fost structurată în temeiul următoarelor principii deosebit de necesare în combaterea și atenuarea efectelor crizei actuale, dar mai ales în susținerea dezvoltării și evoluției României: reziliență, sustenabilitate, transparență, echitate și eficiență.

O constituție devine puternică atunci când se bucură de stabilitate în timp. Legea fundamentală trebuie înțeleasă, respectată și apărată, iar atunci când un autentic moment constituțional va apărea și exclusiv în scopul consolidării democrației în România, Guvernul va susține o reformă constituțională pentru a permite o reală apropiere între stat și cetățean, precum și creșterea gradului de protecție a drepturilor și libertăților în acord cu jurisprudența CEDO.

Noua coaliție susține promovarea principiului de guvernare participativă, prin implicarea mai activă a societății civile, patronale, sindicate, biserică și alți actori sociali. Susține, de asemenea, crearea și menținerea unui climat favorabil pentru mediul de afaceri. Dezvoltă un program echitabil privind accesul neîngrădit și neîntrerupt la serviciile medicale, în acord cu nevoile pacienților afectați de pandemie și cu personalul medical implicat în acest proces.

În același timp, principiul noii guvernări are în vedere diminuarea efectelor negative asupra mediului economic și social, efecte produse de măsurile cu impact pozitiv asupra sănătății publice. Este necesară lansarea unui pachet de măsuri privind perioada de aplicare, impactul și instrumentele financiare de compensare a efectelor negative.

Modernizarea sistemului de învățământ prin adaptarea metodologiilor de predare-învățare la folosirea tehnologiilor informaționale și creșterea calității actului educațional, precum și organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri special amenajate și dotate, asociate cu pregătirea superioară a personalului didactic bine calificat și elaborarea de curriculum potrivit cerințelor de pe piața muncii prin dezvoltarea de parteneriate, incluziv cu mediul de afaceri sunt ținte importante rezultate din Programul „România educată”. La fel de importante vor fi țintele reducerii ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional, crearea unui învățământ axat pe competenţe și centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu.

Vom promova o industrie cu impact minim asupra mediului pentru atenuarea schimbărilor climatice, adresând provocări precum reducerea emisiilor industriale de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și a utilizării resurselor prin tehnologii mai curate, abordări industriale ecologice și programe de sensibilizare sporită privind mediul. În concordanţă cu noua strategie de politică industrială revizuită a UE61, se impune susținerea consolidării lanțurilor de valoare și implementarea celor mai performante tehnologii, promovarea economiei circulare, a competitivității, încurajarea comerțului industrial și dezvoltarea sectorului privat, agroindustriilor și energiilor regenerabile.

De asemenea, vom promova reducerea polarizării sociale prin asigurarea creșterii constante, pe bază anuală, a veniturilor mici, alocațiilor pentru copii, tineri, vârstnici și persoane cu dizabilități, pensiilor, ajutoarelor sociale pentru alte grupuri vulnerabile sau defavorizate într-un cuantum superior celui mediu pe economie. Vom asigura sprijinirea dezvoltării activităților economice productive în mediul rural, pe lângă cele agricole, prin încurajarea antreprenoriatului, asigurarea accesului la internet pentru munca de la distanță, accesul sporit la serviciile de microfinanțare.

Toate măsurile privind politicile sociale incluse în prezentul program de guvernare trebuie să se încadreze în deficitul și obiectivele asumate prin PNRR.

Obiective

La nivel programatic, se vizează implementarea reformelor asumate prin Programul Național de Redresare și Reziliență, în special îmbunătățirea capacității instituționale, guvernanța corporativă, atingerea țintele europene de decarbonizare a transportului, digitalizarea transporturilor și creșterea siguranței în domeniu. De asemenea, se va implementa Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, ce va asigura un cadru predictibil, coerent, integrat și multimodal pentru sectorul de transport.

Pe dimensiunea de ordine și siguranță publică, Guvernul are drept obiectiv principal întărirea capacității de a acționa în interesul cetățenilor și comunităților, astfel încât să devină un furnizor de încredere în instituțiile statului.

În plan intern, este important ca eforturile să se concentreze pe creşterea gradului de siguranţă și protecție a cetăţeanului, pe continuarea reformelor instituționale și rezolvarea unor probleme structurale care au vulnerabilizat sistemul și l-au expus unor riscuri semnificative. Totodată, transformarea digitală a serviciilor publice oferite cetățenilor de către structurile MAI reprezintă un element cheie de modernizare și transformare instituțională.

În plan internațional, aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă un obiectiv strategic cu implicații puternice asupra întregii arhitecturi de securitate a UE. România va avea o contribuție fundamentală la modernizarea acquis-ului Schengen, astfel încât acesta să devină mai puternic și mai rezilient, în contextul provocărilor și amenințărilor de la frontierele externe ale Uniunii Europene.

O politică externă a României-rezultat al abordării consensuale în plan intern – trebuie coerentă, predictibilă și bazată pe trei piloni fundamentali: substanțierea rolului României în cadrul Uniunii Europene, întărirea profilului României în NATO și consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA.

Politica externă a României-rezultat al abordării consensuale în plan intern – trebuie să fie coerentă, predictibilă și bazată pe trei piloni fundamentali: substanțierea rolului României în cadrul Uniunii Europene, întărirea profilului României în NATO și consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA.

Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen și pentru aderarea la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluțiilor la nivel UE privind reforma spațiului Schengen și a consolidării Uniunii Economice și Monetare. De asemenea, Guvernul va continua demersurile de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc, şi participarea la noul mecanism general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.

Ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, țara noastră va continua să susțină activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova și programul de reforme pro-democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova și având ca fundament comunitatea de limbă, istorie și cultură cu Republica Moldova, precum și viziunea spațiului comun din perspectiva integrării europene.

Operaționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor celor 6 piloni: tranziție verde; transformare digitală; creștere economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; coeziune socială și teritorială; sănătate și reziliență instituțională; copii, tineri, educație și competențe.

Green Deal – ca vehicul predilect pentru reformarea și relansarea proiectului european. Interesul României este de a corela resursele dedicate tranziției verzi cu cele alocate relansării post-criză.

Realizarea unei economii reziliente prin corectarea dezechilibrelor economice interne și externe și susținerea unui nou model de dezvoltare sustenabilă, pe dezvoltarea capitalului uman, investiții, stimularea și dezvoltarea capitalului, creșterea competitivității companiilor românești și transformarea digitală a economiei și administrației, eficientizarea cheltuielilor statului și combaterea sărăciei.

Reindustrializarea României prin crearea unor ecosisteme industriale și a unei rețele de hub-uri industriale și promovarea de tehnologii digitale, tehnici moderne de producție, materiale noi și dezvoltarea economiei circulare.

Finalizarea procesului de retrocedare a proprietății private și simplificarea procedurilor de acordare a despăgubirilor pentru imobilele care nu mai pot fi restituite în natură.

Reziliența sistemului de sănătate prin acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetățean, rețea națională de centre medicale comunitare, asigurarea personalului medical necesar în mediul rural și în zone defavorizate, acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate și gratuite, rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate. Se va prioritiza accesul neîngrădit la medicamente esențiale, compensarea/ gratuitatea medicamentelor din programele naționale și a vaccinurilor, reevaluarea politicii medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice.

O nouă politică energetică națională este necesară în contextul european recent. Asigurarea securității energetice reprezintă obiectivul esențial al noii politici energetice, în acord cu contextul european al unei viitoare piețe integrate. Se va asigura tranziția verde și digitalizarea sectorului energetic prin promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor. Decarbonarea furnizării de energie, având în vedere ținta asumată la nivelul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% față de nivelul din 1990, poate fi realizată doar prin mărirea capacităților de producție nucleare. La nivel regional, independența energetică trebuie să fie noul obiectiv strategic. În acest context, independența energetică a României devine un prim obiectiv al guvernului.

România își propune să transpună și să aplice Pactul verde european (Green Deal), strategiile, planurile și legislația acțiunilor-cheie aferente prin elaborarea și implementarea unui Pact verde pentru România, care să particularizeze obiectivele europene la realitățile și posibilitățile naționale, așa încât noul cadru de dezvoltare durabilă, justă și intruzivă să asigure o tranziție ecologică eficientă economic, suportabilă social și axată pe competitivitate, inovație și decarbonizare.

Se va urmări dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între județe și creșterea calității serviciilor publice la care să aibă acces cetățenii, contribuind astfel la obiectivul de convergență cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană prin intermediul fondurilor europene, al Programului Național de Dezvoltare Locală și al celorlalte programe pe care le desfășoară. Obiectivele de bază vor fi: obiectivele de investiții programate pentru perioada următoare – extinderea rețelelor de apă și canal, modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale, construirea și modernizarea unităților de învățământ, cadastrarea sistematică.

Va continua procesul de modernizare a capacității administrative a statului prin creșterea calității și accesului la serviciile publice, pregătirea și selecția resurselor umane din sectorul public competente, integre și dedicate cetățeanului, promovând etica, integritatea, prevenirea corupției și transparența. Se va realiza debirocratizarea, simplificarea administrativă, informatizarea serviciilor, standardizarea, modernizarea și reducerea suprapunerii capacității și regulilor de control ale autorităților statului. O țintă importantă este și reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către Administrația Publică Locală.

Modernizarea marilor sisteme publice, creșterea veniturilor, stimularea natalității și protejarea categoriilor vulnerabile social sunt cele patru direcții strategice prioritare. Elementele principale sunt modernizarea sistemului de pensii și de salarizare în sistemul public, modernizarea asistenței sociale prin investiții în infrastructură și servicii integrate, încurajarea natalității, creșterea ocupării și accelerarea proceselor de digitalizare pentru îmbunătățirea serviciilor publice. Principiul sustenabiliății.

Baza de plecare pentru construcţia în educaţie pentru perioada 2021 – 2024 este operaţionalizarea şi implementarea Proiectului „România Educată”, acest deziderat fiind inclus în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, adoptată de Parlamentul României, și asumat de Guvernul României. În fața problemelor generate de pandemie, Guvernul României va pune un accent deosebit pe pregătirea sistemului de învățământ pe următoarele cinci paliere: conectivitate generalizată, echipamente electronice pentru toți beneficiarii sistemului de educație, adecvate nivelului de învățământ, conținut digital pentru toate disciplinele și toate nivelurile, formare a tuturor cadrelor didactice pentru pedagogie digitală, platforme de evaluare dedicate și securizate.

Dezideratele urmărite din perspectiva Proiectului „România Educată” vor fi: educație de calitate pentru toți, educație individualizată – diversitate, realizarea autonomiei și gândirii critice, considerarea modelul profesorului în formarea elevului ca fiind cel mai puternic instrument pedagogic, alocarea prioritară de resurse suficiente, în mod transparent, echitabil și eficient.

În cadrul NATO, se va urmări consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Rezultatul urmărit vizează creşterea credibilităţii strategice a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea şi angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind: asigurarea parametrilor stabiliţi în contextul NATO pentru finanţarea apărării, dezvoltarea capacităţii de apărare naţională şi a nivelului de reacţie, participarea la iniţiative şi proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilităţi aliate comune; participarea la misiuni şi operaţii NATO.

Pe baza orientărilor formulate de Strategia Naţională de Apărare a Ţării, Guvernul va concepe şi realiza proiectele de securitate şi apărare ca un tot unitar, prin consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României şi articulării unui răspuns interinstituţional adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid. Astfel, sunt necesare cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, restartarea industriei de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa naţională, inclusiv bazată pe pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare.

Stimularea natalității prin susținerea familiilor este o prioritate pentru guvern. Statul trebuie să-și asume un rol important în sprijinirea tinerilor, pentru ca aceștia să poată face față provocărilor financiare și sociale pe care le presupune întemeierea unei familii și creșterea copiilor, prin măsuri concrete care să ofere ajutor real familiilor și să conducă la creșterea ratei natalității.

Creșterea ponderii în PIB la 7% a investițiilor (registrul investițiilor publice – organism consultativ).

Facilitarea accesului tuturor la sănătate, reziliența sistemului de sănătate, accelerarea și încurajarea vaccinării anti-COVID 19, standarde europene de calitate a serviciilor de sănătate, gestionarea resurselor din fonduri europene pentru investiții în infrastructura de sănătate, implementarea telemedicinei.

În ceea ce privește cultura, susținerea parteneriatului stat – biserică, valorificarea patrimoniului cultural al României, prin intermediul turismului, și a valorilor tradiționale autentice.

Creșterea performanței sportive, investiții în sport și baze sportive, gestionarea carierei sportive.

Modernizarea infrastructurii școlare, stimularea și încurajarea învățământului dual.

Încurajarea capitalului românesc, schimbarea paradigmei economice – trecerea la economia de producție, promovarea tehnologiei digitale, dezvoltarea de hub-uri industriale, realizarea unei economii reziliente, dezvoltarea capitalui uman, investiții, eficientizarea cheltuielilor statului, combaterea sărăciei, managementul destinațiilor turistice, punerea în valoare a patrimoniului cultural, diversificarea serviciilor și creșterea calității în turism.”

sursa:  digi24.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here