Administrațiile locale din România se pregătesc pentru un an fiscal 2026 mai auster.
Deși modificările fiscale majore precum cele privind impozitul pe clădiri ar putea crește veniturile proprii ale unor municipii, tendința generală la nivel național indică o diminuare a alocărilor de la bugetul central, punând presiune pe proiectele de dezvoltare și investițiile locale.
Fonduri mai mici din 2026 pentru administrațiile locale
Principala îngrijorare a primarilor este legată de modificările aduse Codului Fiscal, care vizează sursa principală de venit a majorității primăriilor: cota defalcată din impozitul pe venitul persoanelor fizice (IVPF).
Deși sursele oficiale (precum documentele Ministerului Finanțelor privind Strategia Fiscal-Bugetară 2025-2027) menționează obiective de eficientizare a alocărilor și evitarea risipei, impactul net al noilor măsuri fiscale se traduce prin mai puțini bani la dispoziția directă a autorităților locale.
„Eficiența și responsabilitatea bugetară” este motto-ul politicii fiscal-bugetare, dar primarii avertizează că o reducere a alocărilor va afecta direct capacitatea de cofinanțare a proiectelor europene și a serviciilor publice de bază.
Mai multe schimbări legislative vor afecta indirect, dar decisiv, bugetele primăriilor din 2026:
Impozitul pe Dividende Majorat: Creșterea cotei de impozit pe dividende de la 10% la 16% (începând cu 1 ianuarie 2026) afectează veniturile statului, dar influențează și fluxurile financiare generale, de unde provin o parte din fondurile redirecționate către primării.
Reducerea Plafonului Microîntreprinderilor: Scăderea plafonului de încadrare la
microîntreprinderi (la echivalentul în lei a 100.000 de euro, începând cu 1
ianuarie 2026) schimbă baza de impozitare, cu efecte asupra sumelor colectate la
nivel local.
-
Presiunea asupra cheltuielilor: Guvernul urmărește limitarea cheltuielilor publice pentru încadrarea în ținta de deficit, o măsură care se va propaga în jos, afectând bugetele de funcționare și de personal ale administrațiilor locale.
Fondurile europene, singura soluție de iesire din impasul fiscal
În contextul acestor tăieri, documentele strategice guvernamentale indică o soluție clară pentru administrațiile locale: creșterea ponderii finanțării investițiilor din surse europene față de surse naționale.
Cu alte cuvinte, primăriile vor fi forțate să devină mai eficiente în atragerea fondurilor PNRR și a altor programe UE pentru a compensa lipsa banilor din bugetul de stat.
Concluzie: Primarii care nu au depus eforturi susținute pentru dezvoltarea veniturilor proprii (din taxe locale, amenzi) și care nu au capacitatea de a atrage fonduri nerambursabile vor fi cei mai afectați de reajustările bugetare ce intră în vigoare din 2026.
Ați dori să cunoașteți poziția Asociației Comunelor din România (ACoR) sau a Asociației Municipiilor din România (AMR) pe marginea acestor reduceri?
Anunțul privind reajustările fiscale și implicit, alocările mai mici de la bugetul central către
primării, începând cu 2026, a generat reacții ferme din partea principalelor foruri care
reprezintă administrațiile locale:
Asociația Municipiilor din România (AMR) și Asociația Comunelor din România (ACoR).
Liderii administrațiilor locale nu contestă nevoia de eficiență, dar avertizează că tăierile vor
avea un impact dezastruos asupra calității vieții cetățenilor.
Asociația Municipiilor din România susține ca marile proiecte sunt în pericol
Asociația Municipiilor din România (AMR), care reprezintă interesele marilor orașe,
subliniază că dependența de fondurile europene nu poate funcționa fără o bază solidă de
finanțare locală.
„Reducerea alocărilor ne pune în pericol capacitatea de cofinanțare.
Multe proiecte vitale, precum cele de transport, rețele de apă și
canalizare sau spitale, depind de o contribuție consistentă din bugetul local.
Dacă Statul taie finanțarea, riscăm să pierdem fonduri europene deja
alocate, din cauză că nu putem asigura cota noastră.” – a declarat un
reprezentant al AMR.
Municipiile cer guvernului o formulă de alocare mai predictibilă și
mai transparentă care să țină cont de cheltuielile efective generate
de populația flotantă și de administrarea unei infrastructuri complexe.
Comunele mici, cele mai vulnerabile
Situația este și mai critică în mediul rural. Asociația Comunelor din România (ACoR) atrage
atenția că, spre deosebire de orașele mari, majoritatea comunelor nu au o bază fiscală
proprie puternică și depind aproape integral de alocările de la centru.
-
Servicii publice în pericol
-
Reducerea fondurilor va afecta direct capactatea comunelor de a
-
asigura servicii publice esențiale, cum ar fi întreținerea școlilor,
-
iluminatul public și administrarea drumurilor locale.
-
De asemenea, ACoR subliniază că, spre deosebire de municipii, multe comune mici nu
-
au expertiza necesară pentru a accesa rapid fonduri europene complexe, iar tăierile de
-
buget le-ar putea paraliza administrativ.
„Dacă ni se taie din finanțare, va fi o bătălie pentru
supraviețuire.
Nu avem de unde să punem fonduri de cofinanțare și nu
putem susține nici măcar salariile personalului de bază.
Guvernul trebuie să înțeleagă că
dezvoltarea României începe de la sate, nu
doar din marile centre urbane.” – este mesajul transmis de ACoR.
Ambele asociații fac apel la o rundă urgentă de consultări cu Ministerul Finanțelor și
Ministerul Dezvoltării pentru a găsi soluții echilibrate înainte ca prevederile fiscale din 2026
să blocheze investițiile și să degradeze calitatea serviciilor publice.
