Fostul deputat ALDE Remus Borza, actual deputat independent, comenteaza bilant privindul privind activitatea cabinetului Dancila in primele sase luni, intitulat BILANŢUL GUVERNĂRII, DE LA TRIUMFALISM LA DEZASTRU.
Viorica Dăncilă a prezentat, la Palatul Victoria, bilanţul la şase luni de guvernare. Potrivit premierului României, economia ţării duduie. Salariile au crescut, pensiile s-au mărit, iar străinii investesc tot mai mult. Doar împliniri măreţe şi recorduri absolute în toate domeniile. Din păcate, sunt multe nerealizări care, în mod deliberat, au fost omise. La capitolul venituri bugetare, premierul se laudă cu o creştere de 12,6% faţă de perioada similară a anului trecut. Adică 132 miliarde lei faţă de 117 miliarde lei.
Numai că bugetul de stat este construit pe venituri de 287 miliarde lei. Cu alte cuvinte, Guvernul trebuia să colecteze pe primele şase luni 143 miliarde lei. Pentru a recupera nerealizatul primului semestru, ANAF ar trebui să colecteze în a doua parte a anului 155 miliarde lei. Misiune imposibilă pentru o instituţie anacronică şi ineficientă, mai ales în ceea ce priveşte colectările din TVA, unde se înregistrează în fiecare an o evaziune fiscală de 16 miliarde euro!
Deficitul la şase luni este dublu în 2018 faţă de anul trecut, 15 miliarde lei (1,61% din PIB) faţă de 6,2 miliarde lei (0,73% din PIB). Deşi creşterea economică este mai mică decât cea prognozată, cu consecinţa nerealizării veniturilor bugetate, Guvernul majorează în continuare cheltuielile de personal şi de asistenţă socială.
Majorarea punctului de pensii cu 10%, de la 1.000 lei la 1.100 lei, şi a pensiei minime cu 23%, de la 520 lei la 640 lei, va însemna un plus de 3 miliarde lei la cheltuieli, în condiţiile în care cheltuielile angajate pentru acest an au ajuns la o valoare record de 314 miliarde lei, cu 36 miliarde lei mai mari decât anul trecut.
Cu o creştere a PIB-ului în 2018 de 4%, faţă de 5,5%, pe cât s-a construit bugetul de stat, coroborat şi cu ineficienţa ANAF, este evident că veniturile bugetare estimate nu se vor realiza. Consecinţa, mărirea ecartului dintre venituri şi cheltuieli, depăşirea ţintei de 3% a deficitului bugetar şi o acţiune de infringement din partea Comisiei Uniunii Europene. Chiar şi anul trecut, când România a consemnat o creştere economică de 7%, statul a colectat 251 miliarde lei, cu 3 miliarde lei mai puţin decât îşi propusese prin legea bugetului.
Investiţiile sacrificate
Pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB, şi Guvernul Dăncilă, ca şi precedentele, va sacrifica bugetul pentru investiţii. În mod solemn, premierul şi ministrul de Finanţe s-au angajat să aloce 38,5 miliarde lei, adică 4,2% din PIB, pentru investiţii. La ora bilanţului, premierul declara că investiţiile la şase luni sunt cu 50% mai mari decât în primul semestru al anului trecut, adică 9 miliarde lei faţă de 6 miliarde lei. Dacă pe întreg anul am angajat cheltuieli de capital de aproape 40 miliarde lei, la şase luni valoarea sumelor cheltuite pe investiţii ar trebui să fie de 20 miliarde, nu de 9. Şi în 2017, au fost sacrificate investiţiile publice în favoarea creşterilor salariale şi a pensiilor.
Creşte costul finanţării statului
Îngrijorează un alt indicator economic trecut sub tăcere. Datoria externă a României a ajuns, la 31 iunie, la un nivel de 95,5 miliarde euro, cu 1,5 miliarde euro mai mare faţă de anul trecut. Chiar dacă datoria publică a României reprezintă doar 35% din PIB, faţă de o medie la nivelul UE de 82%, costul finanţării acestei datorii este din ce în ce mai mare. Premierul s-a lăudat cu creşterea de 12% a veniturilor bugetare, din păcate prea mică pentru a acoperi cheltuielile care, pe primele şase luni, au crescut cu 19% faţă de anul trecut. Cheltuielile cu dobânzile au avut o pondere de 21%, iar cele legate de personal, un impact de 24%. În 2017 şi 2018, bugetele pentru cheltuieli de personal şi de asistenţă socială au fost majorate cu 10 miliarde euro, echivalentul a 30 de spitale regionale ultramoderne sau şase autostrăzi Piteşti – Sibiu, ori Comarnic – Braşov. Randamentul la titlurile de stat aproape s-a dublat de la începutul anului, de la o dobândă de 3% la 4,9% în prezent, cu un potenţial de creştere spre 5,5% până la sfârşitul anului. Şi de pe pieţele internaţionale, România se va împrumuta mai greu şi mai scump. Ca urmare a deciziei FED de majorare a dobânzii de referinţă la 2%, costul creditării de pe pieţele internaţionale va fi mai mare. Scumpirea finanţării va obliga Guvernul să consume din rezervele în valută de la BNR, atât pentru a face faţă serviciului datoriei externe, cât şi pentru a acoperi deficitul de finanţare intern. Pentru prima dată din 2009, soldul operaţional cumulat este negativ, punând finanţele ţării într-o situaţie de deficit operaţional. Pe fondul încetinirii creşterii economice, al scumpirii creditării, al majorării nesustenabile a cheltuielilor de asistenţă socială şi de personal, şi din perspectiva unei iminente crize economice la nivel global, România se va afla într-o situaţie de vulnerabilitate extremă. Guvernul trebuie să înţeleagă, măcar în al 12-lea ceas, că are obligaţia de a-şi restructura cheltuielile, de a genera excedente, şi nu deficite bugetare. Ori lucrul acesta se poate face doar printr-o reformă radicală a administraţiei publice centrale şi locale, a sistemului public de sănătate şi de învăţământ, marile găuri negre ale bugetului de stat.
Doar 0,8% absorbţie fonduri structurale
Per total, la capitolul absorbţie fonduri europene, am crescut de la 16% (la 31 decembrie 2017) la 19% (la 31 iunie 2018). Cu doar un punct procentual sub media europeană, spune premierul Dăncilă. Dar în ceea ce priveşte fondurile structurale şi de coeziune, performanţa Guvernului lasă mult de dorit. În primele şase luni, am adus în ţară doar 188 milioane euro. Adică 0,8% din suma totală alocată României pe exerciţiul financiar 2014 – 2020. Din cele 22,5 miliarde euro rezervate României, în patru ani şi jumătate, am tras doar 2,8 miliarde euro, adică 12,5%. Este un grad de absorbţie mai prost decât cel înregistrat de ţara noastră în primii patru ani şi jumătate ai primului exerciţiu financiar, 2007-2014. Birocraţia excesivă, lipsa de cultură economică şi financiară a potenţialilor beneficiari şi lipsa cofinanţării sunt cauzele gradului mic de absorbţie a fondurilor structurale. In egală măsură şi guvernele României din perioada 2014 – 2017 sunt vinovate de acest lucru. De abia în octombrie 2017, la mijlocul exerciţiului financiar comunitar, am reuşit să autorizăm autorităţile de management.
Investitorii străini ocolesc România
România a cunoscut o creştere spectaculoasă a economiei în ultimii patru ani, o medie dublă faţă de UE. Cu toate aceste evoluţii pozitive, capitalul străin nu s-a înghesuit să finanţeze economia ţării. Chiar dacă premierul Dăncilă constată o creştere de 65% a ISD în T1 2018 faţă de T1 2017, până la 2,2 miliarde euro, suntem departe de nivelul acestui indicator atins în primii ani de după aderare, 7,2 miliarde euro în 2007 şi 9,5 miliarde euro în 2008. Investitorii străini reclamă stabilitate socială şi politică, precum şi predictibilitate fiscală. Ţopăiala fiscală a Guvernului din ultimii doi ani, tensiunile sociale, încercarea unora de a schimba în forţă ordinea constituţională, Guvernul şi majoritatea parlamentară, rezultată în urma alegerilor legislative din decembrie 2016, îi vor face pe administratorii marilor fonduri globale să ocolească România.
Lipsa de coerenţă, viziune şi asumare în actul de guvernare se vede cu prisosinţă în rezultatele primelor şase luni. Avem nevoie de politici şi proiecte de ţară, de strategii de dezvoltare sectorială, avem nevoie de o reformă serioasă şi profundă a statului, a instituţiilor statului şi a marilor sisteme publice. În egală măsură, avem nevoie şi de dialog, conlucrare şi respect instituţional.
Deputat,
Av. Dr. Remus Borza
