”Zilele acestea s-a discutat în cadrul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală a Senatului despre o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cooperaţiei agricole.

Aceasta vizează posibilitatea ca operatori economici din domeniul comerţului cu amănuntul sau ridicata, HORECA, spitale şi furnizori de servicii de îngrijire persoane să poată deveni membri ai cooperativelor agricole.

La acest moment, Legea cooperaţiei agricole prevede faptul că persoanele juridice care se asociază în cooperative agricole trebuie să fie fermieri activi sau să aibă un anumit cod CAEN autorizat pentru funcţionare. Iniţiativa legislativă înregistrată sub numărul BP141/2022, iniţiată de 7 parlamentari PSD de Olt printre care şi domnul ministru Adrian Chesnoiu, extinde lista acestor coduri CAEN la comerţul cu ridicata şi amănuntul (retail), hoteluri şi restaurante, prestatori de servicii informatice (magazine online, conform expunerii de motive), activităţi de asistenţă medicală sau socială.

Dar este cu adevărat oportun ca astfel de actori economici, care reprezintă, la acest moment, potenţiali clienţi ai cooperativelor, să devină membri cu drept de vot în cadrul lor? Cum ar schimba aceasta raporturile dintre membri sau dintre cooperative şi piaţă? Și ce operatori economici sau producători din judeţul Olt s-au plâns de lipsa acestei posibilităţi până acum?

Cooperativele sunt o formă de asociere între entităţi de dimensiuni economice similare, care nu dispun de suficient capital, individual, pentru a avea putere de pătrundere şi negociere pe piaţă. Acesta este principiul şi motivul istoric pentru care astfel de asocieri au apărut şi s-au dezvoltat în Europa – Anglia (Societatea Rochdale a Pionierilor Echitabili, fondată în 1844), ţările germane (Cooperativa Raiffeisen, născută în timpul crizei agricole din a doua jumătate a secolului XIX), Grecia şi chiar România înainte de epoca comunistă, fiind încurajate de personalităţi precum Ion Ionescu de la Brad, Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu.

Întrebarea este dacă introducerea acestor coduri CAEN nu deschide poarta pentru mari retaileri şi proprietari de lanţuri hoteliere sau restaurante să intre în cooperative, alături de producători cu o putere economică mult mai mică, cum sunt gospodăriile ţărăneşti, pe care i-ar putea controla şi influenţa mai bine din interior, cu atât mai mult cu cât a doua modificare propusă menţinează faptul că „un membru cooperator producător de materie primă poate preda această materie primă către un alt membru prelucrător, procesator, ambalator, membru şi el în aceeaşi cooperativă.” Cu alte cuvinte, dacă până acum, cooperativele, cu efortul comun al membrilor sau prin fonduri nerambursabile, se străduiau să înfiinţeze o reţea de desfacere care le aparţinea sau să negocieze cu terţi, acum se propune ca o reţea de desfacere sau comercializare, deţinută şi controlată de cineva din afara cooperativei, să devină membru al său.

Rămâne condiţia ca valorificarea producţiei membrilor cooperativei agricole pentru minimum 50% din producţia totală comercializată să se facă prin cooperative precum şi ca producţia destinată vânzării, aferentă terenurilor şi efectivului de animale cu care membrii participă în cooperativa agricolă să se valorifice conform acordului dintre membri şi cooperativa agricolă. Ori actorii nou introduşi sunt mai degrabă furnizori de servicii, nu producători de bunuri. Pentru o relaţie echitabilă, aceştia ar trebui să furnizeze 50% din serviciile lor, inclusiv 50% din activităţile de comerţ aferente grupelor cu care participă în cooperativa agricolă, prin aceste entităţi. Vor fi obligate să o facă şi cum se va putea implementa această obligativitate? Care va fi impactul unei eventuale asocieri dintre retailer şi micul producător, pentru restul de 50% din producţia pe care cei din urmă o pot comercializa în afara cooperativei?

Cât despre acordul dintre membri şi cooperative, acesta ar putea fi influenţat de actori cu o putere mai mare de control al pieţei desfacerii pe care şi-au dezvoltat-o şi o controlează deja în afara cooperativei, beneficiind în plus de informaţii “din interior” despre producători. În aceste condiţii, puterea de negociere a cooperativei ar fi mai mare sau mai mică pe piaţă?”

Deputat Daniel Sorin Gheba (Grupul parlamentar al USR)

Urmăriți Cronica Olteniei și pe Google News

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.