ANPC, precizari privind insolvenţa persoanelor fizice

ANPC, precizari privind insolvenţa persoanelor fizice

Având în vedere interesul manifestat în spaţiul public privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) face o serie de precizări referitoare la “Criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil”, reglementare intrată recent în vigoare, odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial.

Astfel, pornind de la scopul legii insolvenţei persoanelor fizice, şi anume acela de a se institui o procedură pentru asigurarea redresării situaţiei financiare a debitorului, persoana fizică de bună-credinţă, prin acoperirea într-o măsură cât mai mare a pasivului acestuia şi descărcarea de datorii, au fost elaborate Criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil.

Trebuie precizat de la început că, pentru a se redresa financiar şi a se descărca de datorii, debitorul aflat în procedura de insolvenţă nu poate beneficia de venitul propriu în integralitatea sa.

S-a urmărit însă atingerea scopului social al legii, respectiv protejarea consumatorului pornind de la realităţile prezente, şi anume ca, în majoritatea cazurilor, ca urmare a executărilor silite, debitorul are la dispoziţie sume mai mici decât cele prevăzute prin Criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că termenul de “trai rezonabil”, cuprins în “Criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil”, se referă strict la aplicarea procedurilor de insolvenţă a persoanelor fizice, acesta nefiind echivalent din toate punctele de vedere cu termenul de “trai decent”, deoarece se aplică unor
persoane ale căror venituri sunt diminuate în urma executărilor silite şi care, în cele mai multe dintre cazuri, au ajuns în situaţia de insolvenţă în urma obţinerii unor împrumuturi cu un grad de risc ridicat faţă de posibilităţile financiare iniţiale de care dispuneau înaintea contractării acestora.

Valoarea coşului minim lunar de consum, stabilită de Comisia de insolvenţă la nivel central pe baza studiului realizat de către reprezentanţi ai Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei Romane “Costin C. Kiriţescu”, Comisiei Naţionale de Prognoză, Institutul de Cercetări pentru Calitatea Vieţii al Academiei Române,
Institutului National de Statistică, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, reprezintă un minim garantat pentru cheltuielile necesare asigurării existenţei, un prag sub care nu se poate coborî.

Această valoare minima reprezintă suma de bani din veniturile debitorului care nu poate fi oprită pentru plata datoriilor, deoarece îi este necesară pentru acoperirea cheltuielilor indispensabile asigurării traiului zilnic pentru sine şi familia sa.

Articolele 8, 9, 10, 11, 12, 13 din Criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil prevăd, în mod explicit, faptul ca la valoarea coşului minim lunar de consum se pot adăuga, în funcţie de situaţie şi de specificul acesteia, şi alte sume pentru: nevoile locative şi plata utilităţilor; necesităţile de transport; plata
cheltuielilor profesionale absolut necesare exercitării ocupaţiei; susţinerea cursurilor de învăţământ obligatoriu pentru debitor sau pentru persoanele cărora acesta le asigura ori le datorează, în condiţiile legii, întreţinerea în mod curent; asigurarea unor tratamente medicale ca urmare a condiţiilor de viaţă şi angajamentelor asumate;
îndeplinerea obligaţiilor legale sau convenţionale de întreţinere, s.a.m.d.

Leave a Reply

Your email address will not be published.