Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului DOLJ de 599,4 mii persoane (599442 persoane), în scădere cu 61,1 mii locuitori (61102 persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (309840 persoane, reprezentând 51,7%) și trăiește în mediul urban (300950 persoane, reprezentând 50,2 %).
Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul DOLJ se situează pe locul 9 în ierarhia judeţelor.
Fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente a României
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul DOLJ crescând la 43,2 ani (față de 41,8 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mare cu 0,8 ani (42,4 ani). În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul DOLJ se plasează pe locul 29.
În cadrul Regiunii SUD-VEST OLTENIA din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,7 ani, județul nostru poziționându-se pe locul întâi.
Distribuția județelor din regiunea SUD-VEST OLTENIA după vârsta medie,
rezultate provizorii RPL2021
Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul DOLJ este de 133,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 12,3.
Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 56,6 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât raportul de dependență demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.
Structura pe localități a populației rezidente a județului DOLJ
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.
Tabel 1. Localitățile cu cele mai mari creșteri (%) și cele cu cele mai mari descreșteri (%) ale populației rezidente la 1 decembrie 2021 din județul DOLJ față de recensământul din anul 2011, rezultate provizorii RPL2021
Municipii, orașe, comune
RPL 2021
rezultate provizorii
RPL2011
creștere/ scădere 2021 față de 2011
persoane
%
MALU MARE
7548
3780
3768
199.7
CÂRCEA
4644
3424
1220
135.6
PIELEȘTI
4666
3609
1057
129.3
GHERCEȘTI
2132
1690
442
126.2
SILIȘTEA CRUCII
1248
1609
-361
77.6
SEACA DE PĂDURE
781
1042
-261
75.0
GOGOȘU
523
723
-200
72.3
BOTOȘEȘTI-PAIA
585
809
-224
72.3
Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului DOLJ, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt: comuna MALU MARE, care a ajuns la o populație de 7548 persoane (cu 3768 persoane mai mult decât în 2011), comuna CÂRCEA, cu o populație rezidentă de 4644 persoane (cu 1220 persoane mai mult decât în 2011) și comuna ȘIMNICU DE SUS, cu o populație rezidentă de 5733 persoane (cu 1106 persoane mai mult decât în 2011). Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna MALU MARE și comuna CÂRCEA au crescut cu 99,7% față de 2011 ajungând la o populație de 7548 locuitori, respectiv 35,6% ajungând la o populație de 4644 locuitori).
Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna BOTOȘEȘTI-PAIA (585 locuitori, –27,7% față de populația din 2011) și comuna GOGOȘU (523 locuitori, –27,7% față de populația din 2011).
Comuna cea mai mică din județ este comuna GOGOȘU cu numai 523 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 723 locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică comună a fost tot comuna GOGOȘU.
Cea mai mare comună din județ este comuna POIANA MARE (9047 persoane) care a scăzut față de RPL2011 cu 1693 persoane și care și-a menținut această poziție la ambele recensăminte.
Orașul BECHET este orașul cel mai mic din cadrul județului (4355 locuitori față de 3657 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este Orașul FILIAȘI cu 15031 locuitori.
Municipiul CRAIOVA, reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 234140 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 35366 persoane.
Între cele două recensăminte, și-au păstrat aproximativ dimensiunea 3 localități. Sunt redate în tabelul de mai jos.
Tabel 2. Localitățile din județul DOLJ care nu au înregistrat modificări majore de populație între cele două recensăminte
Comune
RPL 2021
rezultate provizorii
RPL2011
creștere/ scădere 2021 față de 2011
persoane
%
COȘOVENI
3238
3237
1
100.0
VÂRTOP
1666
1658
8
100.5
AFUMAȚI
2646
2633
13
100.5
Structura etnică și confesională a populației rezidente a României
La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Figura 2. Structura populației din județul DOLJ după ponderea principalelor etnii,
rezultate provizorii RPL2021 (%)
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 525850 persoane (din totalul celor 599442 persoane care formează populația rezidentă a județului DOLJ). S-au declarat români 494409 persoane (94,0%). Populația de etnie romă a reprezentat 5,7% (29918 persoane). Urmează macedonenii cu 723 persoane (0,1%). Celelalte etnii însumează 800 de persoane (0,2%).
Potrivit liberei declarații a celor 525357 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul DOLJ după limba maternă se prezintă astfel: pentru 97,1% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei. Urmează apoi limba romani cu 2,8%.
Structura confesională a fost declarată de 521260 persoane din totalul populației rezidente a județului DOLJ și arată că 97,7% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă (Biserica Ortodoxă Română). Ponderi mai mari au religia penticostală (Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică) reprezentând 0,6% și religia Adventistă de Ziua a Șaptea (0,3%).
Figura 3. Structura populației județul DOLJ pe principalele religii declarate,
rezultate provizorii RPL2021 (%)
Structura populației rezidente pe stări civile
Din populația rezidentă a județului, 49,0% cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 143893 bărbați și 149881 femei. Nu au fost niciodată căsătorite 38,1% persoane (41,1% bărbați și 35,4% femei).
Figura 4. Structura populației din județul DOLJ după starea civilă,
rezultate provizorii RPL2021 (%)
Persoanele văduve reprezintă 5,4% din totalul populației rezidente a județului, cu discrepanțe pe sexe: 2,1% bărbați văduvi respectiv 8,5% femei.
Structura după nivelul de instruire absolvit
Din totalul populației rezidente a județului DOLJ, 43,4% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,1% nivel superior.
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul DOLJ se situează pe locul 10 în ierarhia judeţelor.
Figura 5. Structura populației județului DOLJ după nivelul de educație,
rezultate provizorii RPL2021(%)
Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel, un nivel scăzut educațional absolvit îl au 37,6% persoane de sex masculin și 43,1% de sex feminin iar 47,2% persoane de sex masculin respectiv 40,0% persoane de sex feminin au nivel educațional absolvit mediu. Nivelul superior a fost absolvit de 15,2% persoane de sex masculin și 16,9% persoane de sex feminin.
Structura populației după statutul activității curente
Populația activă1 a județului DOLJ este de 237345 persoane, fiind compusă din 216163 persoane ocupate și 21182 șomeri.
Populația inactivă cuprinde 362097 persoane din care pensionarii reprezintă 39,4%, iar elevii și studenții aproape o treime (28,0%).
Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul DOLJ se situează pe locul 31 în ierarhia judeţelor.
Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul DOLJ se situează pe locul 33 în ierarhia judeţelor.
mplete și finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023.
RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.
Institutul Național de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulțumesc populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic și operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor.
Pentru informații detaliate privind RPL2021, vă rugăm să consultați www.recensamantromania.ro
Precizări metodologice
RPL2021 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor2 și ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor3. Prin regulamentele europene de implementare4, pentru runda 2021, a Regulamentului nr. 763/2008 s-au actualizat aspecte precum: anul de referință al recensământului, programul datelor și metadatelor statistice, specificațiile subiectelor, dezagregările subiectelor, formatul tehnic al transmiterii datelor, modalitățile de realizare și structura raportului de calitate.
Conform acestor recomandări, populația rezidentă a României include:
persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu reședința obișnuită5 în România;
persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii, personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării, persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic.
Conform definiției internaționale, nu s-au cuprins în populația rezidentă a țării:
persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);
persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).
Nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populație: persoanele care nu dețin cetățenie română din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale și nici membrii familiilor lor, personalul forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene – cetățeni străini, care la momentul de referință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.
Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în chestionarele individuale următoarele categorii de persoane:
persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, care nu au vrut să se auto-recenzeze și nici să primească vizita recenzorului (populație necontactată).
Procentajul persoanelor care nu s-au recenzat (fie prin autorecenzare, fie prin intermediul recenzorului) până la finalul zilei de 31 iulie 2022, ultima zi de recenzare, a fost de 4,8% din totalul populației rezidente de 19,05 milioane persoane.
După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, s-a realizat „asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele” pentru circa 1 milion de persoane. Aceasta s-a realizat „prin imputare prin metode statistice, din surse statistice și administrative, pentru acele unități statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4).” Metodologia de imputare statistică aplicată pentru recensământ a fost aprobată în iulie 2021, de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor (CCRPL2021).
