Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc astăzi Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, zi în care este cinstit cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan.
Ioan Botezătorul este proorocul care face legatura între Vechiul şi Noul Testament. Supranumit de Biserică Înaintemergătorul, pentru că i-a pregătit misiunea lui Iisus, Ioan Botezătorul este cel care recunoaşte umilul tâmplar din Nazaret pe Mesia cel aşteptat. Din momentul Botezului începe, de altfel, activitea publică a lui Hristos. Proorocul Ioan a murit ca un martir, ucis de Irod pentru că îl mustrase public pentru concubinajul cu soţia fratelui său.
Prin sărbătoarea Soborului Sfântului Ioan Botezătorul bisericile ortodoxe şi greco-catolică îl prăznuiesc astăzi pe cel care a prilejuit Boboteaza, iar alături de el sunt cinstiţi cei care îl preţuiesc atât pe pâmânt, cât şi în cer.
Tradiţii de Sfântul Ioan Botezătorul
În tradiția populară se spune că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și trebuie sărbătorită cum se cuvine pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, în popor se spune că ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. În ziua de Sfânt Ion există obiceiul „Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.
Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan Botezătorul, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și, după terminarea slujbei, stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii „iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc. Iordanitorii erau băieții care aveau vârsta mai mare de 15 ani. Însă, nu vârsta era principala condiție a intrării în ceata iordăniților. Cea mai importantă cerință pentru a fi primit în rândul iordănitorilor era să te fi bucurat de sănătate în tot anul.
Conducătorul cetei lua de la preot, în ajun, o căldărușă cu agheasmă de la Bobotează, și îi stropea pe toți cei întâlniți, urându-le să trăiască mulți ani și să le fie de bine. De cele mai multe ori, cei intâlniți erau ridicați pe brațe și duși cu forța la râu sau la lac sub amenințarea că-i aruncă în apă. Aceștia se răscumpărau cu un dar. În acest obicei există credința că cei cei udați acum vor fi sănătoși tot anul.
Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în decursul anului. De asemenea, bătrânii satului spun că, potrivit tradiției populare, după Sfântul Ioan Botezătorul se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
