Reacție fulger a lui Ilie Bolojan, după ce România a intrat în recesiune tehnică: Nu traversăm o criză!

Reacție fulger a lui Ilie Bolojan! Care sunt argumentele premierului Bolojan:

• “Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de
• prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate,
• export și disciplină bugetară.
• Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei
• tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și
• prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot
• mai scumpe.

• Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim

• anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces.
• Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din
• PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală
• modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o
• creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat.
• Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi
• de -0,4% în primele două trimestre ale anului.
• De ce?
• Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum
• curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către
• dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe
• importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.

• Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este

• favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau.
• În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o
• corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale
• și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar
• fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025,
• creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.
• Așadar,
• În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de
• dezechilibre interne și externe.

• În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și

• factori structurali.
• Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au
• fost utilizați.
• Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru
• stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar,
• o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie
• mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză.
• Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai
• stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”.