Raport al Congresului SUA: Comisia Europeană, acuzată de cenzură și ingerințe în alegeri. România, caz „extrem” în 2024!
Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din Statele Unite acuză Comisia Europeană de interferențe sistematice în procesele electorale din mai multe state europene, inclusiv România, începând cu anul 2023.
Potrivit unui raport publicat marți de forul legislativ american, Bruxelles-ul ar fi exercitat presiuni asupra marilor platforme online pentru a cenzura discursul politic înainte și în timpul alegerilor naționale.
Documentul mai susține că noi informații interne, nepublice, „subminează narațiunea interferenței ruse” invocată de autoritățile române pentru anularea alegerilor prezidențiale din 2024, decizie fără precedent luată de Curtea Constituțională a României.
Raport al Congresului SUA; România, menționată explicit în raport
Raportul afirmă că, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), în 2023, Comisia Europeană a intensificat presiunile asupra platformelor digitale pentru eliminarea conținutului politic înaintea alegerilor din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, Irlanda și România, precum și înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2024.
Potrivit documentului, Comisia a activat „sisteme de răspuns rapid” înaintea mai multor scrutinuri, inclusiv alegerile prezidențiale din România din perioada 2024–2025. Cele mai „agresive măsuri de cenzură” ar fi fost aplicate, conform raportului, în timpul alegerilor prezidențiale românești din 2024.
Raport al Congresului SUA: Alegerile din 2024 și anularea scrutinului
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România a avut loc pe 24 noiembrie 2024, fiind câștigat surprinzător de candidatul independent Călin Georgescu, care a intrat în turul al doilea alături de candidata centristă Elena Lasconi.
Între cele două tururi de scrutin, Curtea Constituțională a anulat alegerile, invocând informații furnizate de Serviciul Român de Informații, potrivit cărora Rusia ar fi desfășurat o campanie de influență pe TikTok pentru a sprijini candidatura lui Georgescu, printr-o presupusă rețea de aproximativ 25.000 de conturi.
La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat atât primul tur, cât și turul al doilea,
pe baza acestor acuzații. SRI a susținut că, deși TikTok a restricționat vizibilitatea unor
postări în România, conținutul a rămas accesibil din alte state și putea fi redistribuit.
Documente TikTok contrazic acuzațiile
Raportul Comisiei Juridice americane citează documente interne TikTok și corespondența
platformei cu Comisia Europeană și autoritățile române, care ar contrazice însă existența
unei operațiuni coordonate de influență din partea Rusiei.
Potrivit raportului, echipele interne de securitate ale TikTok au evaluat constant că Rusia nu
a desfășurat o astfel de campanie pentru promovarea lui Călin Georgescu și au transmis în
mod repetat această concluzie atât Comisiei Europene, cât și autorităților române.
TikTok ar fi informat Comisia că nu a identificat și nu i-au fost prezentate dovezi care să
susțină acuzația principală de interferență rusă.
Platforma a raportat existența a trei operațiuni coordonate de influență în perioada
alegerilor românești, niciuna dintre acestea neavând origine rusă. Doar una ar fi vizat
promovarea lui Georgescu, fiind localizată în România și având mai puțin de 2.000 de
urmăritori.
TikTok a semnalat și activități suspecte legate de publicitate politică nedeclarată, fără a le
corela cu Rusia.
Finanțare internă, nu externă
Raportul mai menționează că, până la sfârșitul lunii decembrie 2024, mai multe investigații
media, bazate pe date ale autorității fiscale din România, au indicat că presupusa campanie
de influență ar fi fost finanțată de un alt partid politic român, nu din surse externe.
Cu toate acestea, rezultatele alegerilor nu au fost reinstituite. În mai 2025, scrutinul a fost
reluat, iar candidatul susținut de establishment a câștigat președinția. Autoritatea
electorală română i-a interzis lui Călin Georgescu să mai candideze la alegerile
reprogramate.
Acuzații de cenzură și eliminări globale
Raportul acuză autoritățile române că, înainte și după anularea alegerilor, au cerut
eliminarea conținutului politic care sprijinea candidați populiști sau naționaliști, inclusiv prin
ordine de eliminare globală, depășind cadrul formal prevăzut de DSA.
Printre solicitările invocate se numără cereri de eliminare a conținutului considerat „lipsit de
respect” față de Partidul Social Democrat, aflat atunci la guvernare, precum și ordine
transmise TikTok potrivit cărora „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu
trebuie eliminate”.
Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților califică aceste acțiuni drept „profund
antidemocratice” și avertizează că ordinele de eliminare globală încalcă suveranitatea
Statelor Unite și a altor state, permițând autorităților străine să cenzureze conținut din
afara jurisdicției lor.
Investigația Comisiei Europene
După anularea alegerilor, Comisia Europeană a deschis o investigație formală în baza DSA
împotriva TikTok, acuzând platforma că nu ar fi cenzurat suficient de agresiv conținutul
politic înainte și după alegerile din România.
Raportul mai arată că ONG-uri acreditate de Comisia Europeană, inclusiv „trusted flaggers”,
au transmis sute de solicitări de eliminare a conținutului cu părtinire politică. Observatorul
Bulgaro-Român al Media Digitale și organizația Funky Citizens ar fi semnalat sute de
videoclipuri, dintre care un număr semnificativ au fost eliminate sau blocate la nivel global.
Concluzia raportului este că acuzațiile de interferență rusă, invocate pentru anularea
alegerilor prezidențiale din România din 2024, sunt serios puse sub semnul întrebării de
documentele interne ale platformelor digitale.
Sursa foto: www.euronews.ro
