Guvernul lămurește: banii din impozitele majorate rămân la bugetele locale!
Guvernul României a transmis, duminică, o informare de presă prin care clarifică motivele și contextul majorării impozitelor și taxelor pe proprietate – clădiri, terenuri și autovehicule – în urma numeroaselor întrebări formulate de jurnaliști.
Potrivit Executivului, reforma impozitării proprietății era necesară, în condițiile în care România se situa printre statele europene cu cele mai mici venituri obținute din această sursă: doar 0,55% din PIB, comparativ cu media Uniunii Europene de 1,85%.
În plus, autoritățile semnalează existența unor diferențe majore de impozitare între localități, lipsa raportării la valoarea reală de piață a clădirilor și un grad scăzut de colectare – peste o treime din impozite nu erau încasate.
Guvernul lămurește: banii din impozitele majorate rămân la bugetele locale
Aceste probleme au generat pierderi importante pentru bugetele locale, inechități între contribuabili și o dependență crescută de transferurile de la bugetul de stat.
Reforma a fost asumată de România încă din perioada 2021–2022, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și în negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar. Angajamentul a fost reconfirmat în decembrie 2024 și aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2025.
Guvernul precizează că amânările repetate ale deciziei au pus în pericol accesarea fondurilor europene, inclusiv cererile de plată 4 și 5 din PNRR, în valoare de 300–500 de milioane de euro, și au accentuat dezechilibrele bugetare.
Context legislativ și dificultăți de implementare
Măsurile au fost adoptate pentru îndeplinirea jaloanelor asumate și ridicarea condiționalităților macroeconomice, însă intrarea lor în vigoare a fost întârziată de decizii ale Curții Constituționale, de contestări ale opoziției și de procedurile legale ulterioare.
Acest context a afectat calendarul de depunere a cererilor de plată din PNRR.
Adoptarea actului normativ în 15 decembrie 2025, cu un termen scurt de aplicare, a impus accelerarea procedurilor la nivel local, inclusiv reducerea termenelor de transparență decizională.
Consecințele au fost sincope în implementare, probleme tehnice la platforma ghișeul.ro și diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale.
Autoritățile anunță că lucrează în prezent la remedierea acestor disfuncționalități.
Impact bugetar: plus 3,7 miliarde lei în 2026
Executivul estimează că noile cuantumuri ale impozitelor pe proprietate vor aduce venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde de lei în 2026, cu peste 30% mai mult față de 2025.
Creșterile sunt estimate la 1,42 miliarde lei din impozitul pe clădiri, 1,09 miliarde lei din impozitul pe terenuri și 1,18 miliarde lei din impozitarea autovehiculelor.
Guvernul subliniază că aceste sume rămân integral la bugetele locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține creșterea transferurilor, din cauza
deficitului bugetar.
Ce se schimbă la impozitele pe clădiri și terenuri
Principala modificare vizează actualizarea bazei de
impozitare, prin eliminarea valorilor istorice care nu
mai reflectau realitatea economică.
Baza impozabilă a fost recalibrată ca etapă
intermediară, în perspectiva introducerii impozitării
la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027.
Creșterea medie a bazei de impozitare este de
aproximativ 70%, până la 2.677 lei/mp.
Totodată, sunt eliminate scutirile și facilitățile
considerate nejustificate, în linie cu recomandările
Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale.
Autoritățile locale mai pot acorda
facilități doar punctual și în limita
a 5% din veniturile colectate în
anul anterior.
Guvernul lămurește: banii din impozitele majorate rămân la bugetele locale!
Legea menține competența autorităților locale de
a stabili cotele de impozitare, însă nu mai mici
decât cele din 2025, și de a adapta taxele la
specificul local.
Majorarea medie estimată a impozitelor pe
proprietate este de 70–80%, însă Guvernul
avertizează că, în anumite cazuri, creșterile pot fi
mai mari, ca urmare a eliminării coeficienților de
reducere pentru vechimea clădirilor, a actualizării
bazei de calcul și a majorării cotelor de impozitare
de către consiliile locale.
Autovehicule: impozitare
diferențiată în funcție de poluare
În cazul autovehiculelor, sistemul de impozitare
bazat pe capacitatea cilindrică a fost păstrat, dar v
alorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³ au
fost ajustate în funcție de norma de poluare Euro.
Astfel, vehiculele mai poluante vor suporta
impozite mai mari, iar cele cu norme Euro recente
vor beneficia de creșteri mai reduse.
Guvernul precizează că nu a fost introdusă o taxă
nouă, iar diferențierea este compatibilă cu
cerințele PNRR, având ca scop internalizarea
costurilor de mediu și orientarea consumatorilor
către vehicule mai puțin poluante.
În ceea ce privește autoturismele hibride,
autoritățile arată că diferențierea fiscală se face în
funcție de nivelul real al emisiilor, pragul acceptat
fiind sub 50 g/km CO₂, conform cerințelor Comisiei
Europene pentru validarea jalonului PNRR.
