Autorităţile române ar trebui să ia exemplul Lituaniei cu privire la extinderea duratei de operare a reactoarelor nucleare de la centrala atomică de la Kozloduy în condiţiile în care aceasta s-a făcut fără consultări transfrontaliere, deşi obiectivul se află la doar 4 kilometri de graniţa României cu Bulgaria.
Ministerul Afacerilor Externe din Lituania a salutat săptămâna trecută decizia luată la întâlnirea membrilor Convenţiei Espoo din data de 7 februarie 2019, în Geneva, care confirmă încălcarea de către Belarus a trei dispoziţii din tratatul internaţional. Belarus nu a respectat Convenţia Espoo când a ales situl pentru construcţia unei noi centrale nucleare la Ostrovets, au constatat membrii participanţi la întâlnirea de la Geneva.
Centrala din Belarus se află la 22 de kilometri de graniţa cu Lituania, în timp ce Kozloduy se află la doar 4 kilometri de România şi nu este o centrală nouă, cu tehnologie modernă, precum cea de la Ostrovets, ci una cu reactoare vechi de 30 de ani, tip Cernobîl, a căror licenţă a fost prelungită fără consultări cu ţara noastră, încălcându-se astfel Convenţia.
44 de ţări sunt membre ale Convenţiei privind Evaluarea de Impact asupra Mediului în context transfrontieră (Espoo), inclusiv România. Lituania a depus o plângere privind încălcarea convenţiei de către Belarus încă din 2011, când ţara nu a primit răspunsuri de la statul vecin la întrebări importante legate de siguranţa noii centrale nucleare şi potenţialul impact asupra mediului şi populaţiei din Lituania. În 2013, Comitetul de Implementare a Convenţiei a remarcat că Belarus a încălcat prevederi ale tratatului şi a transmis recomandări pentru corectarea situaţiei, recomandări care au fost adoptate în 2014 la o altă întâlnire a membrilor Convenţiei.
Cu toate că Ministerul Mediului român a transmis o scrisoare oficială către Bulgaria pentru a-şi manifesta interesul pentru procedurile de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră, totuşi nu a denunţat încălcarea Convenţiei de către statul bulgar şi consideră că a făcut toate demersurile care se aflau în responsabilitatea sa, conform unui răspuns transmis asociaţiei noastre, Acţiunea pentru Renaşterea Craiovei, anul trecut.
Ceea ce ar fi trebuit să mai facă autorităţile române competente a făcut ONG-ul nostru, care a transmis o notificare către Comitetul de Implementare a Convenţiei Espoo. Plângerea noastră se află deja printre subiectele de discutat la întâlnirea Comitetului, însă nefiind o plângere directă a unui stat membru, este în aşteptare pe o listă suplimentară a ordinii şedinţei, fiind deja amânată o dată din lipsă de timp. Altfel ar fi stat lucrurile dacă notificarea era făcută direct de statul român ca membru al Convenţiei.
Vom transmite o nouă solicitare către Ministerul Mediului în acest sens. Poate că de această dată autorităţile vor ieşi din confortul limbajului de lemn prin care îşi asigură cetăţenii că au întreprins toate demersurile care cad în sarcina lor.
Lituania a denunţat încălcarea Convenţiei, a cooperat cu instituţii la nivel internaţional şi a depus eforturi diplomatice consistente pentru a ajunge adoptarea unei astfel de poziţii oficiale de către UE şi pentru a apăra valorile Convenţiei Espoo, transmite Ministrul Afacerilor Externe din această ţară, Linas Linkevicius. De altfel, în 2017, guvernul lituanian a organizat chiar un zbor într-un balon cu aer cald deasupra capitalei Vilnius pentru Maros Sefcofic, comisarul european pentru Energie, pentru a-i demonstra cât de aproape se află centrala din Belarus, într-o încercare de a arăta pericolul reprezentat de aceasta pentru populaţie.
Să nu uităm că, pe lângă cele două reactoare care funcţionează deja de 30 de ani şi vor funcţiona încă pe atât, la Kozloduy se construieşte şi un megadepozit pentru deşeuri nucleare de 350.000 de tone şi există şi planul construcţiei unui nou reactor, ameninţări cu care tot noi, membrii societăţii civile, suntem cei care ne luptăm, căci statul român se face că nu vede şi nu aude.
av. Lucian Săuleanu,
Preşedinte
Acţiunea pentru Renaşterea Craiovei
