Mesajele vorbitorilor au fost puternice, iar mulţi cetăţeni au dorit să ia cuvântul şi au rămas să discute cu organizatorii la finalul evenimentului, dovedind că îngrijorarea comunităţii este din ce în ce mai mare, iar craiovenii sunt tot mai conştienţi de pericolul de la Kozlodui.
„Atragem atenţia autorităţilor locale şi centrale că drepturile noastre trebuie să fie efective, nu doar formale. Degeaba avem Articolul 34 din Constituţie care ne asigură dreptul la sănătate, degeaba avem Articolul 35, care ne garantează dreptul la un mediu sănătos, dacă acestea nu sunt, în realitate, respectate. Aşa cum noi toţi, cei din această platformă civică, venim în spaţiu public cu informaţii, la fel şi autorităţile ar trebui să fie transparente, să ne furnizeze informaţiile necesare şi să nu mai evite problema referendumului, să nu mai neglijeze voinţa oamenilor. Nu vrem să creăm panică, dacă noi greşim, şi ar fi bine să greşim, autorităţile locale şi centrale să vină şi să dovedească acest lucru cu fapte concrete. Pe voi, craiovenii, vă rugăm să vă alăturaţi demersului nostru, să ne contactaţi, să ne transmiteţi mesajele dumneavoastră, să vă implicaţi. Dacă vom fi mai mulţi, vocea noastră va fi mai puternică” a spus av. Lucian Săuleanu, preşedinte ARC şi cofondator al Platformei Civice, care a făcut, în ultimele luni, demersuri către instituţiile europene şi autorităţile române pentru a evidenţia nelegalitatea proiectelor aflate în derulare la Kozlodui şi pentru a cere stoparea acestora.
Un mesaj care a înmărmurit participanţii a fost cel al lui Claudiu, un student din Bechet care a cerut permisiunea de a spune câteva cuvinte: „Nu cred că este cineva mai afectat ca mine aici. Sunt din Bechet, tatăl meu a murit acum două luni de leucemie acută la vârsta de 47 de ani, o vârstă atipică pentru o astfel de boală. Mama este suspectă de cancer tiroidian. Autorităţile habar nu au ce se întâmplă, îmi pare rău că nu se află aici mai multe persoane din zona de sud, de unde sunt, consiliul local nu s-a implicat.”
Menţionăm că Platforma Civică a transmis invitaţii către primăriile din comunităţile afectate. Primăria Dăbuleni şi Primăria Bechet au transmis mesaje, însă niciun reprezentant nu a fost prezent. Cele două administraţii au spus că sprijină iniţiativa şi se poziţionează împotriva proiectelor nucleare de la Kozlodui.
Polixenia Stancu, şefa Clinicii de Oncologie Pediatrică a Spitalului de Urgenţă Craiova, a vorbit din nou despre implicaţiile medicale ale iradiaţiilor: „Ştiu ce înseamnă durerea, ce înseamnă grijile, ce înseamnă viaţa unei familii cu un copil bolnav de cancer, cu injecţii, perfuzii, tratamente de lungă durată… Apar tot mai multe cazuri acum, apar şi 4 cazuri de leucemie în acelaşi timp. Şi în afara cancerului, apar malformaţii congenitale din cauza iradiaţiilor. Dacă în privinţa factorilor genetici nu putem interveni, trebuie să luptăm să eliminăm factorii de mediu, precum radiaţiile.”
Luminiţa Simoiu, preşedinte al Asociaţiei Civice pentru Viaţă şi fost expert ONU în arme chimice, a detaliat proiectele din Bulgaria şi a transmis următorul mesaj: „Şi noi suntem oameni obişnuiţi ca dumneavoastră, suntem oameni care şi-au dedicat timpul liber pentru a lupta pentru viaţa şi sănătatea craiovenilor şi a doljenilor. Le mulţumim celor 15000 de craioveni care au semnat pentru organizarea unui referendum şi sperăm ca autorităţile să dea curs revendicărilor cetăţenilor pentru că un astfel de demers este de maximă importanţă. Vă rugăm să fiţi prezenţi şi activi. Nu uitaţi că lucrurile rele se întâmplă din cauza pasivităţii oamenilor buni.”
Ringo Dămureanu, preşedinte Forţa Legii, originar din zona Călăraşi, comunitate afectată, a ţinut să menţioneze următoarele: „E bine să ştiţi că autorităţile despre care vorbim, începând cu reprezentantul Guvernului în teritoriu, conducătorul administraţiei publice judeţene, primarul municipiului, primarii din Valea Dunării au fost astăzi aici, în sala de sus, la ora 11:00, la o dezbatere privind viitorul economiei locale. Întrebarea este dacă vedem această economie cu sau fără oameni. În zona din care eu provin şi unde am copilărit, lucrurile sunt cât se poate de triste, grădinile sunt mănite, negre, animalele pasc iarbă contaminată, tinerii şi adulţii mor de cancer. Există uliţe întregi în care cu greu găseşti în viaţă un bărbat de 40 de ani. Eu cred că această acţiune va avea sorţi de izbândă, depinde numai şi numai de noi.”
Iată şi alte mesaje transmise de vorbitorii de la mitingul „Spune NU Kozlodui!”:
Liana Babiac, fostul Grup de Acţiune Civică: „Activităţile curente nu pot avea loc fără viaţă şi fără sănătate. Toate visele noastre se duc de râpă fără acestea. Faceţi o mică pauză şi gândiţi-vă la ce este cu adevărat important.”
Carla Stoica, preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia Club Craiova: „Autorităţile locale trebuie să facă toate eforturile pentru organizarea unui referendum la nivel local sau regional. Să învăţăm din greşelile trecutului, să învăţăm să fim uniţi, să ne respectăm unii pe ceilalţi şi să luptăm pentru această comunitate şi pentru ca generaţiile ce urmează să aibă un viitor.”
Lucian Zuleanu, preşedinte al Asociaţiei C.R.O.N.O. : „Decizia de a ne alătura coaliţiei anti Kozlodui s-a bazat şi pe motive subiective. În 1986, când a avut loc accidentul de la Cernobîl, eram la şcoală, îmi aduc aminte că în vara aceea nu am putut merge la mare, nu am putut ieşi afară, iar la şcoală era interzis să vorbim despre Cernobîl. Gândiţi-vă că Cernobîl era la 1500 kilometri de noi, iar Kozlodui se află la 60 de kilometri. N-aş vrea ca vreodată Craiova să ajungă un oraş pustiu, lipsit de oameni, lipsit de viaţă.”
Horaţiu Buzatu, ARC: „Vreau să vă spun că energia nucleară nu este atât de curată precum se spune. Ea este curată dacă vorbim strict de producţia de energie electrică. Cu totul altfel stau, însă, lucrurile dacă avem în vedere şi deşeurile care rezultă din această activitate. Ori la Kozlodui urmează să fie instalat un depozit de deşeuri nucleare. Franţa a început procesul de reducere a numărului de reactoare nucleare. Austria a renunţat la energia nucleară. Tare mă tem să nu avem de-a face cu o relocare a acestei activităţi, de fapt, aşa cum mulţi ani de zile industriile poluante din Occident s-au mutat în ţările în curs de dezvoltare. În ultimii ani, nu mai puţin de 13 întâlniri bilaterale la nivel înalt între România şi Bulgaria în ultimii 25 ani. Au existat chiar şi şedinţe comune ale celor două guverne, iar una dintre ele s-a petrecut acum 3 ani la Craiova. Să nu credeţi că pe agendă a figurat subiectul Kozlodui. Există chiar şi un grup de lucru comun constituit de specialişti ai ambelor ţări, aşa că nu putem spune că nu avem organismele necesare. Din păcate, acestea doar bifează anumite acţiuni. Noi trebuie să forţăm aceste organisme să lucreze pentru a ne rezolva problemele.”
Matei Claudiu, inginer: „Există soluţii alternative pentru producţia energiei electrice curate. În sud avem 2-3000 hectare de deşert pe care s-ar putea pune panouri solare, producând până la 600.000 megawaţi, dacă ar exista interes şi din partea noastră, şi din partea bulgarilor.”
Roxana Ştiubei, studentă: M-am născut, am crescut şi studiez în Craiova. Deşi călătoresc în lume, casa mea este în Craiova, îmi doresc să rămân aici, să mă bucur de prieteni, să mă căsătoresc, să îmi întemeiez o familie, să am copii. Stă în puterea mea să duc o viaţă sănătoasă, să mânânc corect, să fac sport. Nu vreau ca eu şi oamenii din jurul meu să trăim în pericol din cauza acestor radiaţii. Aleg să spun NU KOZLODUI şi sper ca şi voi, ceilalţi, să alegeţi ce este mai important pentru viaţa voastră. Sănătatea noastră contează!”
La mitingul din Craiova au luat cuvântul şi alţi oameni din public, elevi de la Liceul de Artă „Marin Sorescu” şi studenţi ai Facultăţii de Chimie din Craiova.
