Postari care va deranjeaza pe facebook? Ce este de facut

Postari care va deranjeaza pe facebook? Ce este de facut

Daune morale pentru postări inadecvate pe Facebook

Postările pe rețele de socializare pot da naștere la dosare în daune morale dacă se aduce atingere:

– demnității, onoarei și/sau reputației
– propriei imagini unei persoane
– vieții private
și prin acest mod victima acestor postări suferă prejudicii de ordin
moral.

Mai jos voi dezvolta câteva aspecte privind
drepturile și libertățile umane în exprimarea publică.

Trăind în epoca vitezei unde cei mai mulți apelează la comunicarea
virtuală prin rețele de socializare gen Facebook, Twitter, Linkedin etc  apare întrebarea dacă prin postările efectuate nu lezăm demnitatea, imaginea sau viața privată a vreunei persoane.

Înalta Curte de Casație și Justiție București printr-o decizie
pronunțată în luna noiembrie 2014 a stabilit că rețelele gen Facebook  reprezintă un spațiu public și nu privat chiar dacă este accesibil doar  unui numar restrâns de persoane.

Simpla publicare a unui comment negativ (remarcă negativă) la adresa cuiva poate da naștere unei acțiuni civile în daune.

Conform art. 72 din Codul civil : Orice persoană are dreptul la
respectarea demnității sale .

Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia.

Prin Decizia nr. 1576/07.12.2011, Curtea Constituțională a statuat că
demnitatea umană este un atribut inalienabil al persoanei umane, valoare  ce impune fiecărui membru al societății un comportament de respect și  protecție a celorlalți indivizi și interzicerea oricărei atitudini  umilitoare sau degradante la adresa omului. Curtea a apreciat că  “demnitatea umană, așa cum este aceasta consacrată de Constituție, nu  este și nu trebuie interpretată ca instituind un tratament preferențial  pentru anumite categorii de persoane, indiferent de contribuțiile,  calitățile ori aportul acestora în societate. Prin urmare, demnitatea  are aceleași valențe pentru oricare dintre indivizi”.

Este adevarat că art. 70 C.civ. și 10 din Convenția Europeana a
Drepturilor Omului consacră principiul dreptului la libera exprimare  însă aceast drept nu este nelimitat iar libertatea fiecărui individ își  regăsește limita în punctul în care începe libertatea celuilalt.

A face afirmații inadegvate pe rețelele de socializare, afirmații
denigratoare sau jignitoare pot determina persoana lezată a introduce o  acțiune în justiție pentru obținerea unei sume de bani drept daune morale .

Conform art. 1349 C.Civ. orice persoană are îndatorirea să respecte
regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să
nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau
intereselor legitime ale altor persoane.

Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de  toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Este adevarat că revine obligația instanței de judecată de a analiza
îndeplinirea condițiilor privind răspunderea personală a pârâtului
pentru fapta ilicită iar evaluarea daunelor morale este una subiectivă  însă considerăm că criteriile care stau la baza cuantumului  despăgubirilor trebuie să fie obiective.

Potrivit jurisprudenței CEDO, există un criteriu general potrivit căruia  despăgubirile trebuie să reprezinte un raport rezonabil de
proporționalitate cu atingerea adusă reputației, având în vedere,
totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și
gravitatea atingerii adusă acestora.

Repararea prejudiciului moral trebuie să fie realizată printr-o
compensare echitabilă, aceasta presupune că, fără a se ignora natura
valorilor lezate, nu trebuie să constituie un temei al îmbogățirii,
pentru că s-ar deturna finalitatea acordării daunelor morale, care
trebuie să se producă, în primul rând, pe plan afectiv și moral.

Și postările fotografiilor fără drept pot da naștere unor dosare în
daune.

În principiu, este interzisă fotografierea unui individ fără acordul în
prealabil al acestuia (ori al tutorelui legal, in cazul copiilor) sau
distribuirea pozei respective, inclusiv pe retelele sociale.
Conform art.73 C.Civ : Orice persoană are dreptul la propria imagine.

În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori
să împiedice reproducerea,în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a
vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri .

Simplu fapt al fotografierii unui persoane aflate în mediu privat, fără  acordul acesteia, reprezintă un delict , indiferent dacă această acțiune  este urmată sau nu de publicare.

Fără a dezbate latura penală a faptei, victima acestor înregistrări se
poate adresa instanței civile solicitând daune morale dacă se simte
lezată în vreun fel.

Dreptul la imagine nu este un drept absolut!

Atunci cănd o persoană este fotografiată într-un loc public, desfășurând  o activitate publică se considera că nu este necesar acordul persoanei  de e fi fotografiată dacă postarea nu atinge cu nimic demnitatea sau  reputația persoanei.

De exemplu, s-a considerat ca simpla postare a unei fotografii cu o
persoană aflată în parc, fără acordul acesteia, nu constituie o faptă
ilicită dacă prin această imagine sau postare nu se aduce atingere
persoanei.

Situația se complică atunci cand o persoană este fotografiată, fără
acord, într-un loc public dar în desfășurarea unei activități private.

Și în această situație s-a considerat că nu ne aflăm în sfera ilicitului
cu condiția ca înregistrările să fie utilizate cu bună-credință. În
acest sens este necesar a se dovedi interesul legitim de a se fotografia  și utiliza fotografiile în mod public.

Art. 2 alin. 1 lit. p) si r) din Legea 554/2004 prevede următoarele
definiții:

– interes legitim privat – posibilitatea de a pretinde o anumită
conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi
previzibil, prefigurat;

– interes legitim public – interesul care vizează ordinea de drept şi
democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi
îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor , satisfacerea nevoilor
comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice;

Noțiunea de „interes public justificat” este definită în art. 31 din
Codul audiovizual. Astfel, sunt considerate a fi de interes public
justificat orice probleme, fapte sau evenimente care influenţează
societatea sau o comunitate, în special cu privire la:

a) prevenirea sau dovedirea săvârşirii unei fapte de natură penală;
b) protejarea sănătăţii sau siguranţei publice;
c) semnalarea unor afirmaţii înşelătoare sau a unor cazuri de
incompetenţă care afectează publicul.
Si Art. 75 din Codul Civil prevede anumite Limite :
(1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această
secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi
pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.
(2) Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu
bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune.

Rămâne sarcina judecatorului de a analiza și a stabili dacă
fotografierea și publicarea imaginilor s-a facut cu bună-credință,
constituind doar o exercitare a dreptului la libera exprimare sau s-a
adus atingere dreptului persoanei la propria imagine .

Prejudiciul cauzat victimei fiind unul de natură morală, instanța de
judecată va stabili prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor
referitoare la consecințele negative suferite de cel în cauză, în plan
fizic și psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost
lezate aceste valori, măsura în care i-a fost afectată situația
familială, profesională și socială, aceste criterii fiind subordonate
conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare  prejudiciului real și efectiv produs.

Dacă instanța consideră că prin publicarea fotografiei, imaginea și
felul în care este percepută în societate poate să-i influențeze
profesia și cariera, judecătorul poate aprecia că o sumă de bani
reprezintă o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul suferit.

Dacă sunteți victima unei postări inadegvate pe o rețea de socializare  este important de știut că puteți obține o sumă de bani drept daune  morale în instanță dacă veți dovedi prejudiciul suferit de  dumneavoastră, fapta ilicită a pârâtului și legatura de cauzalitate
între fapta lui de a posta și prejudiciul suferit.

Nu trebuie uitat că evaluarea prejudiciului trebuie să fie una
rezonabilă, conformă cu valorile lezate, pentru a nu se interpreta a fi
doar o încercare de îmbogațire fără justă cauză.

Avocat Coltuc Marius

Leave a Reply

Your email address will not be published.